Cookies help us deliver our services. By using our services, you agree to our use of cookies. Learn more.
  • Log In
  • Register
CEEOL Logo
Advanced Search
  • Home
  • SUBJECT AREAS
  • PUBLISHERS
  • JOURNALS
  • eBooks
  • GREY LITERATURE
  • CEEOL-DIGITS
  • INDIVIDUAL ACCOUNT
  • Help
  • Contact
  • for LIBRARIANS
  • for PUBLISHERS

Content Type

Subjects

Languages

Legend

  • Journal
  • Article
  • Book
  • Chapter
  • Open Access
  • Law, Constitution, Jurisprudence
  • Labour and Social Security Law

We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.

Result 1601-1620 of 2682
  • Prev
  • 1
  • 2
  • 3
  • ...
  • 80
  • 81
  • 82
  • ...
  • 133
  • 134
  • 135
  • Next
Търговскоправни аспекти на правата на работниците и служителите

Търговскоправни аспекти на правата на работниците и служителите

Author(s): Larisa Todorova / Language(s): Bulgarian Issue: 1/2024

Abstract: The rights of workers and employees, which are realized outside the usual employment relations in the provision of labor power, are regulated by the current Commercial Law. They arise in cases of complete or partial transfer of ownership of a commercial partnership, participation in the general meeting of partners, transformation of a commercial partnership and in case of bankruptcy. They ensure the protection of the interests of employees and provide guarantees for both the staff and the employer in the process of creating consumer values for customers, financial gains for investors and well-being for society as a whole.

More...
Inconsistencies in the Reality of Employment Law in Indonesia in International Legal Conventions

Inconsistencies in the Reality of Employment Law in Indonesia in International Legal Conventions

Author(s): Sukhebi Mofea / Language(s): English Issue: 4/2024

The problem in this article is that there are inconsistencies and gaps between national and international labor regulations, many provisions in national labor laws are not in accordance with international standards that have been ratified by Indonesia, such as provisions regarding minimum wages, severance pay, outsourcing and protection for migrant workers. This type of research is qualitative research using normative legal research methods which use data collection techniques using literature study. The purpose of this research is to discuss and examine inconsistencies or conflicts between labor laws that occur in Indonesia and international legal convention regulations that regulate labor law. The results of the research and discussion are that regulations regarding freedom of association for workers in Indonesia began with the ratification of ILO Convention No. 87 Concerning Freedom of Association and Protection of the Right to Organize and ILO Convention No. 98 Concerning the Implementation of the Principles of the Right to Organize and Collective Bargaining.

More...
Liability for Health Damage – Public vs Private Area

Liability for Health Damage – Public vs Private Area

Author(s): Ondřej Horák,Leopold Skoruša,Radim Vičar,Tomáš Zbořil / Language(s): Czech Issue: 3/2024

The article deals with the comparison of refunds of non-material damage in public and private area. In the public area is analyzed legal regulation on health injuries in service relations, in private area is discussed legal regulation on health injuries in civil law and labour law. Particular attention will be focused on the transfer of compensation in the event of injury to the heirs – while in service relationships, such claims are extinguished by death (not transferred on the heirs), which was taken over from the 1960s legislation, in current private law, do not cease if they have been recognized or at least brought in court. The aim of the paper is a critical analysis for the current state of legal regulation and the proposals de lege ferenda (approximation to labour law regulation). The issue has increased importance for public finances and functioning of public sector and enforcement of the rule of law.

More...
Drepturi salariale. Spor de stabilitate în învățământ
4.50 €
Preview

Drepturi salariale. Spor de stabilitate în învățământ

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Spor de stabilitate pentru categoria personalului didactic auxiliar. Potrivit art. 38 alin.3 lit.d Legea nr. 153/2017, dacă se ajunge la situația în care în urma majorării de 20%, salariul de bază este mai mare decât cel prevăzut de lege pentru anul 2022, urmează să i se aplice aceasta din urmă, respectiv să se aplice modul de calcul al salariului, potrivit Anexei 1 la Legea nr. 153/2017. Legea nr. 153/2017 nu mai prevede acordarea sporului de stabilitate, ca urmare, în mod legal, a fost sistată acordarea sporului la 1.03.2018.

More...
Activitatea prestată la domiciliul salariatului. Admitere apel
4.50 €
Preview

Activitatea prestată la domiciliul salariatului. Admitere apel

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Contestatoarea a susținut că și-a îdeplinit atribuțiile de serviciu de la domiciliul său, fără însă a exista o dispoziție a angajatorului, verbală sau scrisă, în baza căreia contestatoarea să efectueze activitatea de la domiciliu și să fie exonerată de obligația de a se prezenta la serviciu. Nu s-a făcut dovada că angajatorul și-a dat consimțământul ca activitatea salariatului să se desfășoare la domiciliul său.

More...
Participare la un eveniment sportiv organizat de angajator. Accidentare. Răspunderea angajatorului. Daune materiale. Daune morale. Respingere
4.50 €
Preview

Participare la un eveniment sportiv organizat de angajator. Accidentare. Răspunderea angajatorului. Daune materiale. Daune morale. Respingere

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Curtea de apel reține că participarea salariatei la competiția organizată de angajator a fost benevolă , iar anterior competiției , salariata a fost declarată aptă pentru efort fizic de către medicul de medicina muncii și însăși a susținut că la momentul producerii accidentului nu suferea de nicio afecțiune . Curtea reține că indicarea generică repetată de către apelanta reclamanta a obligației generale a angajatorului de a asigura sănătatea și securitatea în muncă salariaților nu presupune de plano și în afara oricărei dovezi că o accidentare a salariatului în cadrul unui accident de muncă este rezultatul culpei angajatorului și nici că vătămarea integrității corporale a unui salariat în timpul sau în legătură cu atribuțiile sale de serviciu este imputabilă angajatorului său. Răspunderea angajatorului nu este o răspundere obiectivă decurgând din simpla calitate de angajator, ci este o răspundere contractuală cu un anumit specific, o răspundere condiționată de vinovăție, de culpă.

More...
Plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale, indexate, majorate și recalculate, de la data eliberării din funcția publică și până la data reintegrării
4.50 €
Preview

Plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale, indexate, majorate și recalculate, de la data eliberării din funcția publică și până la data reintegrării

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Situația în care anumite categorii de salariați au sesizat instanțele judecătorești pentru a obține aplicarea unor dispoziții legale prin care să obțină o majorare a drepturilor salariale, majorare care le-a fost refuzată de angajator pe motivul că acele dispoziții legale nu se aplică este diferită de situația în care un salariat a sesizat instanța pentru ca aceasta să constate concedierea sa nelegală și să dispună revenirea la situația anterioară, prin urmare să restabilească ordinea de drept încălcată. Dispozițiile legale privind eșalonarea plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești în favoarea personalului plătit din fonduri publice se aplică în cazul drepturilor de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești (sporuri și alte drepturi de natură salarială obținute în instanță), nu și în privința despăgubirilor egale cu drepturile salariale, indexate, majorate și recalculate, de la data eliberării din funcția publică și până la data reintegrării

More...
Lipsa mențiunii din contractele de finanțare din fonduri europene nerambursabile a numărului maxim de persoane care pot fi nominalizate în echipele de proiect. Posibile consecințe asupra salarizării pentru activitatea prestată în proiecte finanțate..
4.50 €
Preview

Lipsa mențiunii din contractele de finanțare din fonduri europene nerambursabile a numărului maxim de persoane care pot fi nominalizate în echipele de proiect. Posibile consecințe asupra salarizării pentru activitatea prestată în proiecte finanțate..

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (4) coroborate cu art. 16 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, numărul maxim de persoane care pot fi nominalizate în echipele de proiect este cel stabilit de prevederile contractului/acordului/ordinului de finanțare semnat de către instituția beneficiară cu autoritatea finanțatoare. Ca urmare, în situația în care numărul de persoane nominalizate în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile depășește numărul maxim de persoane stabilit de prevederile contractului/acordului/ordinului de finanțare semnat de către instituția beneficiară cu autoritatea finanțatoare, consecința va fi aceea că majorarea salarială prevăzută de art. 16 din Legea nr. 153/2017 nu va putea fi acordată decât numărului maxim de persoane stabilit prin contractul de finanțare. Cu toate acestea, dispozițiile legale nu reglementează situația în care, prin contractul de finanțare semnat de către instituția beneficiară cu autoritatea finanțatoare, este omisă menționarea numărului maxim de persoane care pot face parte din echipa de proiect. Nu poate fi admisă interpretarea potrivit căreia majorarea salarială prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 este inaplicabilă în situația în care contractul de finanțare nu cuprinde numărul maxim de persoane care pot fi nominalizate în echipa de proiect, întrucât o atare interpretare ar constitui o adăugire nepermisă la prevederile art. 16 alin. (1), conform cărora majorarea salarială se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect, iar nu în funcție de numărul de persoane desemnate prin contractul de finanțare Totodată, contrar susținerilor recurentei, prevederile art. 16 din Legea nr. 153/2017 nu impun cerința nominalizării persoanelor care vor face parte din echipa de proiect.

More...
Anulare decizie imputare. Sporuri acordate pentru muncă suplimentară. Polițiști locali
4.50 €
Preview

Anulare decizie imputare. Sporuri acordate pentru muncă suplimentară. Polițiști locali

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Decizie de imputare emisă pentru recuperarea sporurilor acordate pentru muncă suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, de către polițiștii locali

More...
Dovedirea perioadei lucrate în grupa de muncă
4.50 €
Preview

Dovedirea perioadei lucrate în grupa de muncă

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Dovada vechimii în muncă în grupa I și grupa a II-a, conform art. 158 alin.31 -7 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se face cu carnetul de muncă întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976. Adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau grupa a II-a de muncă sunt valorificate numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001. Adeverințele din prezenta cauză nu au la bază documente verificabile care să facă dovada că reclamantul a fost într-adevăr încadrat de către fostul angajator în grupa a II-a de muncă.

More...
Recunoașterea stagiilor de cotizare între sistemul public de pensii și sistemele neintegrate acestuia, se face exclusiv sub aspectul luării în considerare a respectivelor stagii ca vechime în muncă, astfel că pentru obținerea oricăror alte...
4.50 €
Preview

Recunoașterea stagiilor de cotizare între sistemul public de pensii și sistemele neintegrate acestuia, se face exclusiv sub aspectul luării în considerare a respectivelor stagii ca vechime în muncă, astfel că pentru obținerea oricăror alte...

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Textul art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede în mod expres recunoașterea stagiilor de cotizare între sistemul public de pensii și sistemele neintegrate acestuia, însă exclusiv sub aspectul luării în considerare a respectivelor stagii ca vechime în muncă, astfel că pentru obținerea oricăror alte beneficii pensionarul trebuie să se îndrepte împotriva sistemului în care a activat, în cauză împotriva sistemului militar. Dispozițiile art. 26 alin. (l) din Legea nr. 223/2015 sunt aplicabile militarilor care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 din legea specială, ipoteză care nu se regăsește în cazul reclamantului ale cărui raporturi de serviciu au încetat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. Această prevedere nu reprezintă altceva decât corespondenta art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu referire la sistemul pensiilor militare de stat și reglementează aceeași recunoaștere reciprocă a stagiilor de cotizare realizate în sistemul public, respectiv, în sistem neintegrat, doar sub aspectul luării în considerare a respectivelor perioade ca vechime în muncă. Așadar, legiuitorul având în vedere specificul fiecărui sistem de asigurări a înțeles să limiteze efectele recunoașterii reciproce a stagiilor de cotizare realizate în sisteme diferite. Cu alte cuvinte, celelalte drepturi corelative stagiilor de cotizare realizate în sisteme neintegrate pot fi valorificate numai în sistemul în care au fost realizate. Așadar, deschiderea dreptului de pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care solicitantul îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, în cazul de față sistemul public de pensii. Doar la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege persoana în cauză poate să depună cerere la unitatea de unde a încetat raporturile de serviciu, aceasta având obligația întocmirii dosarului de pensie și înaintării lui casei sectoriale de pensii în vederea emiterii deciziei de pensionare. În ceea ce privește dispozițiile art. 110 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 acestea vizează recalcularea pensiilor persoanelor care au dobândit calitatea de pensionar în baza Legii nr. 263/2010, dar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015.

More...
Drept de natură pecuniară derivând din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate aplicabil în anul 2018, acordat ca ajutor financiar pentru nașterea fiecărui copil. Limita aplicării dispozițiilor și prevederilor contractului colectiv de...
4.50 €
Preview

Drept de natură pecuniară derivând din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate aplicabil în anul 2018, acordat ca ajutor financiar pentru nașterea fiecărui copil. Limita aplicării dispozițiilor și prevederilor contractului colectiv de...

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 2/2023

Instanța nu poate să extragă din conținutul contractului colectiv de muncă doar acele referințe care creează drepturi substanțiale în favoarea beneficiarilor salariați și să le acorde valențele probatorii cerute de reclamantă, întrucât potrivit art. 1267 C.civ., clauzele contractuale se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înțelesul ce rezultă din ansamblul contractului. Depășirea limitei bugetului de cheltuieli aprobat pentru anul 2018 nu mai poate reprezenta o apărare care să necesite o analiză judiciară într-un context probator dat, în condițiile în care angajatorul a efectuat astfel de verificări, concluziile fiind consemnate într- un act intern, care a avut în vedere prevederile art. 70 din Contractul colectiv de muncă privind ajutoarele acordate salariaților instituției, prevederile art. 107 privind limita aplicării dispozițiilor și prevederilor contractului colectiv de muncă pe instituție, hotărârea Consiliului administrativ, alocațiile bugetare de la capitolul bunuri și servicii și legislația în vigoare cu privire la acordarea de ajutoare salariaților. Așadar, chiar dacă instituția apelantă a depus în proces dovezi referitoare la insuficiența disponibilităților bugetare cu care se confruntă, constând în bugetul de venituri și cheltuieli, totuși reținând actul intern antereferit prin care angajatorul a stabilit că dreptul material invocat de reclamantă se încadrează parțial în limitele bugetare prevăzute în art. 107 din Contractul colectiv de muncă, este posibilă acordarea ajutorului financiar în cuantum diminuat

More...
Contestație împotriva deciziei de pensie. Nevalorificare adeverință privind încadrarea în grupa a II-a de muncă. Admitere apel
4.50 €
Preview

Contestație împotriva deciziei de pensie. Nevalorificare adeverință privind încadrarea în grupa a II-a de muncă. Admitere apel

Author(s): Anica Ioan / Language(s): Romanian Issue: 3/2023

Din interpretarea corelată a tuturor dispozițiilor art. 158 din Legea nr. 263/2010, rezultă că, deși Casa de Pensii are dreptul și obligația de a verifica adeverințele emise, această verificare trebuie să fie raportată la: - documentele ce au stat la baza emiterii adeverințelor, astfel cum sunt definite în art.158 alin.6 din Legea nr.263/2010, după cum s-a arătat pe larg în paragrafele anterioare; - existența locurilor de muncă/activităților menționate de Ordinul nr. 50/1990. În măsura în care sunt îndeplinite aceste condiții, Casa de Pensii nu are posibilitatea de a face ea însăși aprecieri în raport de funcţia/atribuțiile efectiv îndeplinite (în sensul că activitatea nu se desfășoară la acele locuri de muncă sau privește un timp mai redus etc), întrucât această încadrare se face conform dispoziţiilor legale mai sus reţinute de conducerea unităţii împreună cu sindicatele. Mai este de observat că, deși art.158 alin.6 din Legea nr.263/2010, oferă caselor de pensii posibilitatea de a solicita relații de la foștii angajatori, aceasta nu are semnificația unei proceduri administrative, prealabile și obligatorii, în lipsa căreia casele de pensii nu ar mai avea posibilitatea de a refuza valorificarea unor înscrisuri ce în mod evident nu respectă condițiile legale (de exemplu adeverințe ce nu conțin toate informațiile prevăzute de lege sau nu respectă dispozițiile Ordinului nr.50/1990). Prin urmare, dacă se dovedeşte că, în aplicarea Ordinului nr. 50/1990, sindicatele şi conducerea au fost de acord cu încadrarea activităţii unui salariat în grupa I sau a II-a de muncă, adoptând o hotărâre în acest sens, desigur pentru locurile de muncă/activitățile menționate în anexe, Casa de Pensii nu poate interveni, întrucât s-ar ajunge la o aplicare excesivă a art. 158 din Legea nr. 263/2010. Însă în cauza de față, deși conform adeverinței în litigiu, intimatul a avut funcția de mecanic, nu rezultă că această activitate s-ar fi desfășurat în unitățile menționate la punct 184 din anexa 2 a Ordinului nr. 50/1990 (întreprinderi de reparații auto, tractoare și utilaje). În acest sens, sunt de observat și considerentele Deciziei nr. 12/2016 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție (Î.C.C.J.) în recurs în interesul legii (R.I.L.); Analizând posibilitatea constatării pe cale judiciară a încadrării în grupe superioare de muncă pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, Î.C.C.J. a reținut următoarele: „51. Premisa derulării acestei proceduri în faţa instanţei este ca tipul de activitate să se regăsească în anexele 1 şi 2 ale variantei consolidate a ordinului. Aceasta conferă celui care a desfăşurat activitatea respectivă dreptul de a obţine recunoaşterea pentru sine a faptului că a lucrat în condiţii deosebite faţă de cele normale, astfel că efortul suplimentar depus în aceste condiţii creează o vocație la acordarea unor facilităţi la deschiderea drepturilor de pensie ...; Or, în aplicarea raționamentului detaliat de ÎCCJ prin decizia mai sus menționată, angajatorul nu avea posibilitatea de a-și asimila propriile activități/locuri și condiții de muncă celor indicate în Ordinul nr.50/1990 pentru a adăuga astfel alte activități susceptibile de încadrare în grupe superioare de muncă decât cele precizate expres de legiuitor, în condițiile în care societatea nu îndeplinea cerința privind specificul activității prevăzută de textul legal. Din această perspectivă, Curtea apreciază întemeiate motivele de apel invocate, în sensul că adeverința privind încadrarea în grupa a II-a de muncă a contestatorului, nu se poate valorifica de către casa de pensii pe baza mențiunilor inserate, deoarece acesta nu corespund dispozițiilor legale.

More...
Acțiunea angajatorului în despăgubire împotriva fostului salariat. Drepturi salariale acordate în avans, natura juridică, acțiune în răspundere patrimonială
4.50 €
Preview

Acțiunea angajatorului în despăgubire împotriva fostului salariat. Drepturi salariale acordate în avans, natura juridică, acțiune în răspundere patrimonială

Author(s): Anica Ioan / Language(s): Romanian Issue: 3/2023

Potrivit art.159 alin. (1)-(2) din Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat având dreptul la un salariu exprimat în bani, iar potrivit art.166 alin.1 Codul muncii, salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz. Totodată, art.168 alin. (1) Codul muncii stabilește că plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. Suma solicitată a fi restituită de către fostul salariat reprezintă împrumut și nu avans drepturi salariale. Prin cererea de chemare în judecată și prin cererea de apel, reclamanta a susținut că această plată ar fi reprezentat un avans drepturi salariale și se impune restituirea din moment ce angajatul nu s-a mai prezentat la muncă din data de 03.08.2021. În drept, deși reclamanta a indicat art.254 alin. (1) Codul muncii (răspunderea patrimonială a salariatului pentru pagube produse angajatorului), ceea ce a solicitat a fost, în esență, restituirea unei plăți nedatorate, justificată de împrejurarea că pârâtul ar fi încasat în avans drepturi salariale, iar ulterior nu a mai prestat muncă, situație reglementată prin dispozițiile art.256 alin. (1) Codul muncii. Prin urmare, cauza juridică a acestui petit de acțiune este reprezentat de plata nedatorată, împrejurare ce rezultă din conținutul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost explicitat anterior, chiar dacă a fost indicat un alt text de lege, respectiv art.254 alin. (1) Codul muncii. Din această perspectivă, este de reținut că potrivit art.22 alin. (1) Cod proc.civ., judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile, așadar nefiind ținut de textul de lege apreciat de părți ca fiind aplicabil raportului juridic dedus judecății. Pe de altă parte însă, indiferent de calificarea acțiunii în pretenții ca fiind întemeiată pe răspundere patrimonială/plată nedatorată rezultând din încasarea unui avans drepturi salariale, această situație de fapt nu a fost probată în cauză. Astfel, din chiar susținerile reclamantei și probatoriul administrat în cauză, nu a rezultat că această sumă a fost într-adevăr încasată cu titlu de avans drepturi salariale, indiferent de obiectul de activitate al societății și de împrejurarea că între părți, exista și un contract individual de muncă. Din acest punct de vedere, reclamanta însăși a indicat că pârâtul a solicitat un „împrumut” (chiar dacă l-a calificat în acțiune drept „avans”), pe care urma a-l restitui sau compensa după încasarea drepturilor salariale viitoare, începând cu luna august 2021; tot reclamanta a precizat că ulterior, pârâtul s-a obligat la restituirea împrumutului, dar nu în termen de 30 de zile cum i se solicitase, ci în termen de 60 de zile. Aceste aspecte rezultă și din declarația olografă semnată de către pârât și depusă la dosar, însă nu pot conduce la concluzia că pârâtul ar fi încasat suma litigioasă cu titlu de avans drepturi salariale. În acest sens, este de observat că suma depășește chiar nivelul salariului de bază din contractul individual de muncă, iar restituirea sau compensarea sunt modalități de stingere a obligației de plată specifice împrumutului, iar nu situației în care se încasează drepturi salariale în avans. Practic, dacă suma ar fi reprezentat „avans salariu”, această împrejurare ar fi trebuit operată corespunzător în contabilitate, în sensul de a se indica perioada căreia îi corespunde avansul și menționată în statul de plată aferent acelui interval de timp. Prin urmare, Curtea reține că operațiunea de plată a sumei de 4000 lei de către apelantă excede raporturilor de muncă dintre părți și deci aplicării art.256 alin. (1) Codul muncii, având la bază o altă înțelegere între acestea, ce nu poate fi analizată în cauza de față, întrucât s-ar depăși limitele învestirii instanței. Practic, temeiul juridic al acțiunii a fost cel al restituirii unor drepturi salariale pretins a fi fost încasate necuvenit de către un angajat, litigiu dedus judecății instanțelor specializate de dreptul muncii, iar nu celor de drept comun. Or, în baza disponibilității procesului civil astfel cum rezultă din art.9 alin.(2) și 22 alin.(6) Cod proc.civ., instanța de judecată este obligată să respecte temeiul juridic al acțiunii deduse judecății, astfel cum a fost stabilit de către reclamantă (expres sau implicit prin raportare la motivarea în fapt și în drept a acțiunii). Temeiul juridic al acțiunii a avut în vedere raporturi de muncă (și obligația de restituire a unor sume pretins necuvenite în baza acestor raporturi), motiv pentru care Curtea nu poate analiza legalitatea și temeinicia pretențiilor apelantei-reclamante decât prin raportare la acest temei juridic, iar nu prin prisma unuia diferit (de exemplu și neexclusiv, un contract de împrumut).

More...
Refuzul nemotivat de îndeplinire a atribuțiilor. Faptele reținute în sarcina reclamantului întrunesc elementele constitutive ale abaterilor pentru care acesta a fost sancționat. Desfășurarea procedurii disciplinare contestate după intrarea în...
4.50 €
Preview

Refuzul nemotivat de îndeplinire a atribuțiilor. Faptele reținute în sarcina reclamantului întrunesc elementele constitutive ale abaterilor pentru care acesta a fost sancționat. Desfășurarea procedurii disciplinare contestate după intrarea în...

Author(s): Maria Timoașcă / Language(s): Romanian Issue: 3/2023

În raport de prerogativa conferită de prevederile art. 155 alin. (5) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, se reține că verificarea modului în care un funcționar public își îndeplinește atribuțiile de serviciu prin comunicarea unor rapoarte de activitate nu ar excede atribuțiilor reglementate. Neîndeplinirea de către reclamant a dispoziției privind întocmirea și completarea rapoartelor solicitate constituie fapte care prezintă un grad de pericol social destul de ridicat, nefiind necesară producerea unui rezultat concret vătămător sau periculos, câtă vreme fapta de a nu respecta dispozițiile șefilor ierarhici nu este una de rezultat, ci de pericol. Suplimentar consecințelor pe care refuzul reclamantului de a întocmi rapoartele solicitate îl putea avea ori chiar l-a avut în cazul concret, se reține și o gravitate ce derivă din încălcarea normelor ce reglementează un domeniu de activitate în care subordonarea ierarhică reprezintă un pilon de bază al funcționării, astfel că nu se poate aprecia că faptele recurentului-reclamantului nu întrunesc elementele constitutive ale unei abateri disciplinare.

More...
Contestație decizie concediere, decizie emisă anterior incapacității de muncă, efectele suspendării contractului individual de muncă pe perioada incapacității temporare de muncă
4.50 €
Preview

Contestație decizie concediere, decizie emisă anterior incapacității de muncă, efectele suspendării contractului individual de muncă pe perioada incapacității temporare de muncă

Author(s): Not Specified Author / Language(s): Romanian Issue: 3/2023

Decizia de concediere poate fi revocată până la data comunicării acesteia către salariat. Angajatorul nu are posibilitatea legală de a revoca decizia, ci doar de a constata că a intervenit cauza de suspendare a contractului individual de muncă prin incapacitatea temporară de muncă. În cauză, pe durata incapacității de muncă, contestatorul și-a păstrat calitatea de salariat și a beneficiat de indemnizație de concediu medical. Încetarea contractului de muncă al salariatului din motive imputabile a intervenit în fapt și în drept, numai după încetarea cauzei de suspendare a contractului, după încetarea incapacității temporare de muncă.

More...
Asociație constituită în temeiul O.G. nr. 26/2000. Decizie a Consiliului director de aprobare a organigramei și salarizării angajaților din executiv. Ordonanță președințială pentru suspendarea deciziei. Competență
4.50 €
Preview

Asociație constituită în temeiul O.G. nr. 26/2000. Decizie a Consiliului director de aprobare a organigramei și salarizării angajaților din executiv. Ordonanță președințială pentru suspendarea deciziei. Competență

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 3/2023

Acțiunea având ca obiect anularea parțială a deciziei Consiliului director al unei asociații de aprobare a organigramei și salarizării angajaților din executiv are natura unei cauze civile și nu reprezintă un conflict de muncă. Instanța competentă să soluționeze cauza și implicit ordonanța președințială este instanța în circumscripția căreia asociația își are sediul.

More...
Concediere. Răspunderea angajatorului pentru prejudiciul moral. Admitere apel
4.50 €
Preview

Concediere. Răspunderea angajatorului pentru prejudiciul moral. Admitere apel

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 3/2023

Obligația de despăgubire în temeiul art. 253 alin. (1) C. muncii nu este limitată la daunele materiale prevăzute la art. 80 alin. (1) C. muncii. Măsura desfacerii contractului individual de muncă este aptă a produce un prejudiciu moral care este supus reparării în condițiile în care se dovedește că prin emiterea actului de concediere s-a adus o atingere a drepturilor angajatului care depășește inconvenientele inerente emiterii actului de concediere, în exercitare cu bună-credință a prerogativei disciplinare de către angajator. Prevederile art. 253 alin. (1) Codul muncii reglementează răspunderea patrimonială a angajatorului față de salariat, angajatorul fiind obligat să îl despăgubească pe salariat în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, în cazul în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Dispozițiile Codului muncii se completează, cu dispozițiile legislației civile iar art. 252 Codul civil, reglementând ocrotirea personalității umane În contextul în care probatoriul administrat susține afectarea sănătății reclamantului și imposibilitatea de a beneficia de asistență medicală în cadrul programului național de asigurare de sănătate nici după ce a avut loc reintegrarea acestuia, instanța de apel reține că sunt îndeplinite în cauză condițiile atragerii răspunderii angajatorului pentru prejudiciul moral, fiind indubitabil faptul că salariatul a resimțit un stres acut după concediere, stare exacerbată în speță de prelungirea în timp a dificultăților în asigurarea tratamentului adecvat. Dificultățile întâmpinate în obținerea asistenței medicale adecvate în condițiile diminuării veniturilor combinată cu imposibilitatea dovedirii calității de asigurat chiar și după momentul reintegrării salariatului, a generat o stare de insecuritate, de stres, aptă să determine deteriorarea stării de sănătate, cu consecințe directe asupra drepturilor protejate de art. 252 Codul civil sănătate, viața privată, în toate dimensiunile sale sociale și familiale, în accepțiunea autonomă dată art. 8 din CEDO.

More...
Activități de formare profesională a adulților în domeniul transporturilor rutiere. Scutirea de la plata TVA - condiții. Anularea pct. 42 alin. (1) teza I din cap. IX al H.G. nr. 1/2016
4.50 €
Preview

Activități de formare profesională a adulților în domeniul transporturilor rutiere. Scutirea de la plata TVA - condiții. Anularea pct. 42 alin. (1) teza I din cap. IX al H.G. nr. 1/2016

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 3/2023

Curtea va constata faptul că prin normele metodologice analizate în fapt s-a adăugat textului legal cuprins în Codul fiscal. Condiționând scutirea de la plata TVA de autorizarea doar în baza O.G. nr. 129/2000, în condițiile în care s-a probat deja că există furnizori de programe de formare profesională ce se impun a fi autorizați în baza altor acte normative, în fapt s-a deformat voința legiuitorului de a scuti aceste entități de la plata taxei, în considerarea activității pe care o desfășoară, iar nu a autorizării de care trebuie să beneficieze. În ceea ce privește respectarea reglementărilor comunitare, Curtea va constata că articolul 132 din Directiva 2006/112 prevede scutiri care, astfel cum indică titlul capitolului din care face parte acest articol, au ca obiectiv favorizarea anumitor activități de interes general. Potrivit jurisprudenței Curții, scutirile menționate constituie noțiuni autonome de drept al Uniunii care au ca obiect evitarea unor divergențe în aplicarea sistemului TVA de la un stat membru la altul. Din modul de redactare a articolului 132 alineatul (1) litera (i) din Directiva 2006/112 reiese că scutirea care este prevăzută de această dispoziție depinde în esență de îndeplinirea a două condiții cumulative, și anume, pe de o parte, cea referitoare la natura serviciului furnizat, indiferent dacă este vorba despre prestații de educație a copiilor și a tinerilor, învățământul școlar sau universitar, formarea și reconversia profesională sau despre prestații "strâns legate" de aceste prestații, și, pe de altă parte, cea referitoare la prestatorul serviciului furnizat, indiferent dacă prestațiile menționate sunt realizate "de către organisme de drept public care au acest scop sau de alte organizații recunoscute de statul membru în cauză ca având scopuri similare". Curtea a statuat deja că, în măsura în care articolul 132 alineatul (1) litera (i) din Directiva 2006/112 nu precizează condițiile sau modalitățile potrivit cărora aceste scopuri similare pot fi recunoscute, revine în principiu dreptului național al fiecărui stat membru sarcina să adopte normele conform cărora o asemenea recunoaștere poate fi acordată unor astfel de organisme. Statele membre dispun de o putere de apreciere în această privință.(Cauza C-612/20, Happy Education - S.R.L. vs. GDRFP Cluj-Napoca, Hotărârea Curții din 28.04.2022). Analizând aceste aspecte reținute de CJUE, instanța va constata faptul că, în cazul furnizorilor precum reclamanta, aceștia nu doar că îndeplinesc condiția referitoare la natura serviciului furnizat, care se circumscrie noțiunii de formare și reconversie profesională, astfel cum aceasta este definită de art. 132 lit. (i) din directivă, dar sunt și recunoscute de statul membru, doar că în baza unor alte dispoziții legale decât cele menționate în normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. Ca urmare, în vederea îndeplinirii scopului avut în vedere de directivă, de evitare a divergențelor și interpretărilor diferite în aplicarea sistemului TVA, nu se poate justifica neincluderea acestora în categoria reglementată, a celor ce beneficiază de scutire. Având în vedere cele mai sus expuse, Curtea va constata că se impune admiterea cererii, constatând faptul că, deși se impune ca scutirea reglementată de art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal să fie acordată doar persoanelor autorizate, menționarea O.G. nr. 129/2000 este una limitativă, cu efect direct asupra cel puțin unei categorii de furnizori de cursuri de formare profesională.

More...
Reorganizarea societății. Decizia de concediere. Desființare postului. Plată cheltuielilor de judecată. Reducere onorariu avocat
4.50 €
Preview

Reorganizarea societății. Decizia de concediere. Desființare postului. Plată cheltuielilor de judecată. Reducere onorariu avocat

Author(s): Author Not Specified / Language(s): Romanian Issue: 3/2023

A) Ceea ce este esențial de reținut în speță, este faptul că nu s-a dispus concedierea acestuia pentru motive ce țin de persoana sa ci pentru motive ce țin de eficientizarea societății. Așadar, condițiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească decizia de concediere nu trebuie să întrunească toate mențiunile prevăzute de art. 251 alin. (2) din Codul muncii, ci această decizie trebuie să aibă în vedere dispozițiile art. 76 din același cod. Curtea reține că intimata a desființat efectiv postul deținut de contestator, acesta nu mai figurează în organigramă și nu a fost înființat un nou post care să aibă aceleași atribuții și responsabilități ca cele prevăzute pentru postul desființat, aspect atestat de conținutul în date al organigramelor anterioare și ulterioare ale societății atașate la dosar. Curtea nu poate analiza oportunitatea luării acestei măsuri de către unitatea intimată ci poate verifica doar legalitatea măsurii la momentul emiterii deciziei, cu alte cuvinte caracterul real și serios al concedierii. În situația în care instanța ar proceda în sensul dorit de apelant cu privire la necesitatea efectivă a reducerii cheltuielilor sau dacă era util păstrarea postului, s-ar intra nepermis în dreptul de dispoziție al oricărei entități private cu privire la măsurile pe care le consideră necesare pentru buna funcționare a acesteia. În speță, Curtea reține că măsura concedierii a fost una reală și serioasă și intră în marja de apreciere a oricărei societăți, prin raportare la obiectivul final al acesteia, obținerea de profit. Practica constantă a instanțelor de judecată este aceea că prin reorganizarea societății se înțelege inclusiv orice modificare a structurii interne a angajatorului, precum și orice măsură de ordin organizatoric vizând creșterea performanțelor în activitate, singurul îndreptățit să decidă în acest sens fiind angajatorul, care este liber să gestioneze politica de personal în direcțiile pe care le consideră oportune pentru rentabilizarea activității, interesul legitim al angajatorului pentru concedierea salariatului fiind dictat tocmai de nevoia eficientizării activității sale. B) Curtea, făcând o apreciere a proporționalității, realității și necesității onorariului perceput de către apărător în faza desfășurată în fața instanței de fond, raportat la pretențiile deduse judecății și complexității cauzei, constată că onorariul fixat de pârâtă cu apărătorul său este disproporționat, raportat la complexitatea cauzei, muncii prestate, timpului alocat redactării cererilor depuse la dosar și deplasărilor la instanță astfel încât se impune reducerea onorariului plătit avocatului. Instanța de apel are în vedere specificul prezentei cauze- un litigiu de muncă- contestație concediere, cu o complexitate medie precum și faptul că a fost soluționată cauza la primul termen în apel. Pe cale de consecință, instanța va obliga apelantul la plata către intimat a cheltuielilor efectuate cu titlu de onorariu avocat reduse până la suma de 2000 de lei.

More...
Result 1601-1620 of 2682
  • Prev
  • 1
  • 2
  • 3
  • ...
  • 80
  • 81
  • 82
  • ...
  • 133
  • 134
  • 135
  • Next

About

CEEOL is a leading provider of academic eJournals, eBooks and Grey Literature documents in Humanities and Social Sciences from and about Central, East and Southeast Europe. In the rapidly changing digital sphere CEEOL is a reliable source of adjusting expertise trusted by scholars, researchers, publishers, and librarians. CEEOL offers various services to subscribing institutions and their patrons to make access to its content as easy as possible. CEEOL supports publishers to reach new audiences and disseminate the scientific achievements to a broad readership worldwide. Un-affiliated scholars have the possibility to access the repository by creating their personal user account.

Contact Us

Central and Eastern European Online Library GmbH
Basaltstrasse 9
60487 Frankfurt am Main
Germany
Amtsgericht Frankfurt am Main HRB 102056
VAT number: DE300273105
Phone: +49 (0)69-20026820
Email: info@ceeol.com

Connect with CEEOL

  • Join our Facebook page
  • Follow us on Twitter
CEEOL Logo Footer
2025 © CEEOL. ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms & Conditions of use | Accessibility
ver2.0.428
Toggle Accessibility Mode

Login CEEOL

{{forgottenPasswordMessage.Message}}

Enter your Username (Email) below.

Institutional Login