Reorganizarea societății. Decizia de concediere. Desființare postului. Plată cheltuielilor de judecată. Reducere onorariu avocat
Reorganization of society. The dismissal decision. Termination of post. Payment of court costs. Lawyer fee reduction

Summary/Abstract: A) Ceea ce este esențial de reținut în speță, este faptul că nu s-a dispus concedierea acestuia pentru motive ce țin de persoana sa ci pentru motive ce țin de eficientizarea societății. Așadar, condițiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească decizia de concediere nu trebuie să întrunească toate mențiunile prevăzute de art. 251 alin. (2) din Codul muncii, ci această decizie trebuie să aibă în vedere dispozițiile art. 76 din același cod. Curtea reține că intimata a desființat efectiv postul deținut de contestator, acesta nu mai figurează în organigramă și nu a fost înființat un nou post care să aibă aceleași atribuții și responsabilități ca cele prevăzute pentru postul desființat, aspect atestat de conținutul în date al organigramelor anterioare și ulterioare ale societății atașate la dosar. Curtea nu poate analiza oportunitatea luării acestei măsuri de către unitatea intimată ci poate verifica doar legalitatea măsurii la momentul emiterii deciziei, cu alte cuvinte caracterul real și serios al concedierii. În situația în care instanța ar proceda în sensul dorit de apelant cu privire la necesitatea efectivă a reducerii cheltuielilor sau dacă era util păstrarea postului, s-ar intra nepermis în dreptul de dispoziție al oricărei entități private cu privire la măsurile pe care le consideră necesare pentru buna funcționare a acesteia. În speță, Curtea reține că măsura concedierii a fost una reală și serioasă și intră în marja de apreciere a oricărei societăți, prin raportare la obiectivul final al acesteia, obținerea de profit. Practica constantă a instanțelor de judecată este aceea că prin reorganizarea societății se înțelege inclusiv orice modificare a structurii interne a angajatorului, precum și orice măsură de ordin organizatoric vizând creșterea performanțelor în activitate, singurul îndreptățit să decidă în acest sens fiind angajatorul, care este liber să gestioneze politica de personal în direcțiile pe care le consideră oportune pentru rentabilizarea activității, interesul legitim al angajatorului pentru concedierea salariatului fiind dictat tocmai de nevoia eficientizării activității sale. B) Curtea, făcând o apreciere a proporționalității, realității și necesității onorariului perceput de către apărător în faza desfășurată în fața instanței de fond, raportat la pretențiile deduse judecății și complexității cauzei, constată că onorariul fixat de pârâtă cu apărătorul său este disproporționat, raportat la complexitatea cauzei, muncii prestate, timpului alocat redactării cererilor depuse la dosar și deplasărilor la instanță astfel încât se impune reducerea onorariului plătit avocatului. Instanța de apel are în vedere specificul prezentei cauze- un litigiu de muncă- contestație concediere, cu o complexitate medie precum și faptul că a fost soluționată cauza la primul termen în apel. Pe cale de consecință, instanța va obliga apelantul la plata către intimat a cheltuielilor efectuate cu titlu de onorariu avocat reduse până la suma de 2000 de lei.

• Details
• Contents