Приложение: Скончался славист и компаративист Славомир Волльман
In memoriam: prof. dr. Slavomír Wollman (3. 8. 1925 – 27. 1. 2012)
More...We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
In memoriam: prof. dr. Slavomír Wollman (3. 8. 1925 – 27. 1. 2012)
More...
Nepunih tjedan dana prije svoga imendana, 13. ožujka 2022. godine, od posljedica kratke i teške bolesti preminuo je viši kustos Josip Barlek, profesor etnologije i sociologije, muzealac, dugogodišnji djelatnik Etnografskog muzeja u Zagrebu, kolega i prijatelj, dragi Joža. U Etnografskom muzeju bio je zaposlen je od 1979. godine na radnom mjestu voditelja Zbirke preslica i vretena, Zbirke šaranih tikvica, Zbirke ukrašenih drvenih predmeta, Zbirke pisanica i Zbirke predmeta vezanih uz običaje i vjerovanja, a s muzejskim radom upoznao se još tijekom volontiranja u Muzeju od 1972. godine kada je radio kao preparator na stalnom postavu. Josip Barlek bio je autor stotinu i deset samostalnih i koautorskih izložaba. Objavio je tekstove u 35 autorskih kataloga izložbi, 20 radova u publikacijama koje su referentna literatura za polazište u istraživanju običaja i muzejskih zbirki koje je vodio.
More...
Artykuł poświęcony osobie Edmunda Kołodziejczyka, z pochodzenia wadowiczanina, który mimo młodego wieku (zmarł w 1915 r. w wieku zaledwie 27 lat), zdołał zapisać się jako znawca dziejów polskiego słowianoznawstwa i wybitny etnograf.
More...
În ziua de 9 noiembrie 2018 s-a stins din viaţă Genoveva VRABIE. Profesor, mentor, rector-fondator al unei universităţi private, preşedinte şi membru a numeroase instituţii de cultură şi asociaţii profesionale ieşene, naţionale ori internaţionale, autor de studii şi cărţi publicate în România şi în întreaga lume, mai ales în limba franceză, Genoveva Vrabie ar fi împlinit frumoasa vârsta de 81 de ani pe 31 ianuarie 2019. În cursul lunii septembrie 2018 a întrebat, ca de obicei, care este tema dezbătută în cadrul mesei rotunde francofone organizate anual de Asociaţia Română de Drept Constituţional (ARDC) şi a ţinut să afle dacă sunt suficienţi participanţi din străinătate. Era Preşedinte de onoare al ARDC, a fondat tradiţia anuală a mesei rotunde francofone şi a creat o colecţie de carte, Colloquia, la Editura Institutul European, în cadrul căreia erau publicate intervenţiile participanţilor. Ultimul volum din această colecţie are numărul 18.
More...
În ziua de 3 ianuarie 2019, a trecut în eternitate prof. univ. dr. Gheorghe Mihai. Gheorghe Mihai s-a născut la 1 septembrie 1939, în localitatea Sculeni, jud. Iaşi, fiu al lui Costache şi al Victoriei. Între anii 1947-1954 a urmat Şcoala generală nr. 5 „Costache Negri” din Iaşi, iar între anii 1954-1957, Liceul Naţional din Iaşi (fosta Academie Mihăileană). În anul 1962 a obţinut licenţa în filosofie (la Facultatea de Filosofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), cu teza „Critica teoriilor actuale privind clasele sociale” (coord. prof. dr. Petre Botezatu). A doua licenţă, în drept, o obţine 12 ani mai târziu (1974), la Facultatea de Drept din Iaşi, cu tema: „Fundamentul moral al libertăţii juridice” (coord. prof. H. Braunstein). În anul 1974, prof. Gheorghe Mihai a obţinut titlul de doctor în filosofie, specializarea Logică, acordat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pentru teza: „Teoria argumentării juridice” (coordonată de prof. dr. Athanase Joja şi, ulterior decesului acestuia, de prof. dr. Radu Botezatu).
More...
In memoriam Vasile Stănescu
More...
A trecut la cele veşnice doamna Sofia Popescu, cercetător pasionat al problemelor fundamentale ale dreptului, preşedinte onorific al Asociaţiei Române de Filosofia Dreptului. Născută la Tulcea la data de 17 septembrie 1935, a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, pe care le-a absolvit în anul 1957. Şi-a susţinut doctoratul în anul 1978, cu o temă din domeniul teoriei statului şi dreptului – Forma statului. S-a format la Institutul de Cercetări Juridice, în atmosfera bine cunoscută, sub conducerea academicianului Traian Ionaşcu şi a lui Eugen Barasch. Şi-a făcut ucenicia în teoria şi filosofia dreptului alături de Anita Naschitz, excepţională cercetătoare, o prezenţă tulburătoare în aria problematicii dreptului.
More...
Corneliu-Alexandru Rudescu (semnând lucrările redactate în franceză Cornélius sau Cornélius-Alexandre Rudesco) s-a născut la Călăraşi în 1905. Termină Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu şi obţine licenţa la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Îşi susţine între 1928 şi 1929 doctoratele la Paris (în ştiinţe economice) şi Fribourg (în ştiinţe juridice). După cum se menţionează în lucrarea Victimele terorii comuniste1, C. Rudescu a urmat alte cursuri postuniversitare la Oxford – ceea ce explică admirabilele traduceri din engleză realizate după eliberarea din închisorile comuniste. Întors în ţară, începe o carieră dedicată dreptului public, fiind membru al Institutului Regal Român de Ştiinţe Administrative şi, pe rând, referent al Consiliului legislativ2 (1930-1939) şi director general al Oficiului de Studii, Documentare şi Statistică al Ministerului Afacerilor Interne (până în 1947). În acest răstimp, este prezent cu numeroase articole în publicistica juridică, articole pe care le publică şi separat, în broşuri3, dar şi cu prelegeri, cursuri şi lecţiuni publice4. În 1949 este reţinut, arestat şi, prin sentinţa nr. 727 din 21 iunie 1950, condamnat la zece ani de muncă silnică, pedeapsă executată la Jilava, Aiud, Piteşti şi Târgu Ocna, iar din 1957 până în 1963 are domiciliu obligatoriu în Bărăgan, la Răchitoasa şi Lăteşti5. Întors la Bucureşti, semnează, în principal, traduceri din limba engleză. Încetează din viaţă pe 1 martie 1989.
More...
Tek što sam se smjestio na kampusu Sveučilišta u Leedsu i počeo se pripremati za International Medieval Congress 2022, koji je započinjao idućega dana, primio sam telefonski poziv od dugogodišnjega suradnika i prijatelja gospodina Zvonka Trdića, koji mi je prenio žalosnu vijest da je dan ranije, u subotu 2. srpnja 2022., preminuo dr. sc. Milan Kruhek, veliki hrvatski znanstvenik, moj mentor te zajednički prijatelj i suradnik. S tugom sam primio ovu vijest te su mi odmah na um pali svi naši zajednički tereni, tj. terenska rekognosciranja brojnih poznatih i manje poznatih srednjovjekovnih i ranonovovjekovnih utvrđenja, ali i brojni posjeti arhivima u Beču i Ljubljani, kao i svi savjeti i znanja koje mi je dr. Kruhek nesebično dijelio kada sam bio njegov asistent na Odjelu za srednjovjekovnu povijest Hrvatskoga instituta za povijest u Zagrebu (2006. – 2012.). Posebice sam se ožalostio kada sam si osvijestio činjenicu da zbog obveza na spomenutom kongresu neću moći biti osobno prisutan na posljednjem ispraćaju koji je održan nekoliko dana kasnije na Gradskom groblju u Karlovcu.
More...
Professor Dr. Fikret Karčić moved to the Hereafter on the 13th of Shaban 1443/16. March 2022. The funeral was held on March 17, 2022, after the Asr prayer in the harem of the Bey mosque, in the presence of a large number of people, his relatives, friends, acquaintances and students. The burial took place in the harem of the Ćurčić mosque in Sarajevo.
More...
In June 2022, a sudden heart attack ended the life of the renowned Swedish literary scholar, Professor Magnus Ljunggren, putting an end to his lifelong dedication to Russian literature and thought. Like many other Swedish Slavists, Ljunggren learned Russian at the Armed Forces Language School in Uppsala. In the sixties he worked as a journalist for Swedish newspapers and magazines, often writing outspokenly about his meetings with Soviet writers who visited Stockholm. Among these writers were Yеvgeny Yevtushenko, Аnatoly Sofronov, Yevgeny Dolmatovsky, Ilya Ehrenburg and Bulat Okudzhava. On his visits to the Soviet Union, he met and interviewed, among others, Joseph Brodsky, Viktor Shklovsky, Nikolai Khardzhiev, Lev Kopelev, Lydia Chukovskaya, Мarietta Shaginyan, Anastasiia Tsvetaeva and Konstantin Azadovsky. In Paris he met Boris Zaitsev, Irina Odoevtseva, Viktor Nekrasov and Аlexander Zinoviev, just to name a few.
More...
2022 m. birželio 28 d. Lietuvių kalbos institutą pasiekė liūdna žinia – į Amžinybę iškeliavo žodynininkė, viena Lietuvių kalbos žodyno autorių, Lietuvos mokslo premijos laureatė Angelė Vilutytė-Rimševičienė. Prieš pora savaičių Angelė gimtojo Kaltanėnų krašto žmonėms buvo pristačiusi naujausią savo knygą Gimtinės kalbos lobiai, tikriausiai turėjo ir daugiau kūrybinių planų, tačiau Apvaizda sudėliojo kitaip – Ji iškeliavo savo 79-ojo gimtadienio išvakarėse.
More...
La mijlocul lunii septembrie a plecat să dea mână cu veșnicia profesorul Ioan Santai, pe care l-am considerat întotdeauna Șeful Școlii Sibiene de drept public. Profesorul și-a dăruit anii, profesia, credința întru slujirea Facultății de Drept din Sibiu. Mulți dintre dumneavoastră, cei ce zăboviți cu privirea pe aceste rânduri, știți că în regimul trecut au existat patru facultăți de drept în țară: București, Iași, Cluj și Sibiu. Aceasta din urmă avea specializarea Drept economic-administrativ. Profesorul Ioan Santai s-a aflat la baza creării și recreării acesteia. Spunem „recreării”, dat fiind faptul că o scurtă perioadă, înainte de anul 1989, a fost suspendată funcționarea facultății.
More...
Este un demers extrem de dificil și de dureros, în același timp, să-ți exprimi gândurile și să răscolești amintiri, referindu-te doar la timpul trecut, atunci când este vorba de o persoană alături de care ai împărtășit bucurii și inevitabile amărăciuni timp de peste cinci decenii. Ioan Santai a intrat în sfera vieții mele personale în anul 1964, când am devenit colegi, optând amândoi pentru secția umană a Școlii medii de cultură generală (cum se numea pe atunci liceul) din orașul Carei. Am ajuns colegi de liceu, de bancă și prieteni foarte apropiați, parcurgând etape minunate din viața noastră de adolescenți. Dacă grupul nostru de prieteni era mai expansiv, gălăgios și, uneori, pus pe diverse șotii, Ionică Santai (Johny, cum îi spuneam noi) era modelul de elev studios, cuminte, înclinat spre lectură, fiind acoperirea noastră în fața părinților și a profesorilor ori de câte ori ieșeam în afara perimetrului școlii. Destinul a fost ca relația noastră să continue la același nivel de puternică afecțiune prietenească și reciprocă de-a lungul celor cinci ani de studii universitare la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde, de asemenea, am fost colegi de bancă. Finalizarea studiilor universitare a dus și la despărțirea noastră fizică, găsindu-ne, în acele vremuri, pe drumuri profesionale diferite.
More...
Toamna trecută l-am petrecut pe ultimul său drum pe profesorul, cercetătorul și colegul Ioan Santai. O moarte care a venit „de nicăieri”, starea de sănătate a profesorului nepărând a fi de natură să-i pună viața în pericol. Și totuși, l-am pierdut… Odată cu plecarea profesorului în lumea de apoi s-a încheiat activitatea prodigioasă a unui om special, care intră în cartea de istorie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, dar și a universităților „A.I.S.T.E.D.A.” din Alba Iulia și „Bogdan-Vodă” din Cluj-Napoca și Baia Mare. Poate că este de prisos să spun că toți cei care i-am fost prin preajmă pe parcursul carierei sale și a noastră am rămas mai săraci.
More...
Școala de Drept de la Sibiu a pierdut, la puțin timp de la plecarea profesorului Ioan Santai, un alt mare reprezentant al său, pe doamna Doina Petică Roman. Un dascăl coborât din pleiada de mari profesori pe care i-a avut și, slavă Domnului că îi are în continuare, învățământul juridic românesc, în general, și școala de drept de la Sibiu, în particular.
More...
Școala de Drept de la Sibiu suferă, din nou, o grea pierdere – plecarea, mult prea devreme, la cele veșnice a unui profesionist complet: Iordan Nicola. El a fost, înainte de toate, un împătimit al administrației. Un „iubitoriu”, cum spuneau înaintașii noștri, de această componentă a vieții publice care este administrația și care, deși nu este ea însăși o putere, dă putere tuturor: oameni, stat, autorități, societate.
More...