We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
Inalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, decizia nr. 1050 din 16 mai 2019.
More...
Tipul de activitate desfăşurat de reclamant, tâmplar, nu se regăseşte la pct. 30 din anexa 2 a Ordinului 50/1990. Pe de altă parte, nu există un drept recunoscut de lege unui salariat doar prin desfăşurarea activităţii în condiţii nocive (zgomot, căldură, vibraţii, gaze, fumuri etc.), pentru care a primit un spor salarial, sau prin regăsirea în anexa legii a tipului de activitate pe care l-a desfăşurat, pentru ca acesta să poată pretinde o recunoaştere directă a beneficiului lucrului în grupa superioară de muncă, constituirea dreptului efectuându-se în cadrul unei proceduri în care se prevedea îndeplinirea unor atribuţii specifice de către partenerii sociali (angajator/ sindicatele ca reprezentanţi ai salariaţilor) şi verificări concrete cu sprijinul unor instituţii ale statului (medicale, de protecţie a muncii).
More...
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, decizia nr. 1628 din 23 iunie 2021.
More...
Notă: Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România a fost abrogată de O.U.G. nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie, publicată în M.Of. nr. 723 din 19.09.2016 Din analiza coroborată a dispoziţiilor at. 50 din Legea nr. 136/1995 cu cele ale art. 1381 – 1395 Cod civil, rezultă că repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale trebuie să fie una integrală, fiind supus reparării inclusiv prejudiciul viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
More...
Între victimă, pe de o parte, şi inculpat şi persoana responsabilă civilmente, pe de altă parte, latura civilă a procesului penal este guvernată de dispoziţiile răspunderii civile delictuale, însă raportul dedus judecăţii în prezenta cauză este distinct, respectiv este cel creat între inculpat (angajat) şi persoana responsabilă civilmente (angajator). Or, acest raport derivă exclusiv din contractul de muncă încheiat între părţi. Reclamantul nu a invocat dispoziţiile art.1456 Cod civil privind regresul între codebitori, în situaţia în care debitorul solidar a executat obligaţia integral, şi nici normele privind subrogarea în drepturile creditorului conţinute de art.1593‑1597 Cod civil, ci exclusiv prevederile din Codul muncii completate cu regula generală în materie de regres din art.1384‑1385 Cod civil.
More...
În perioada în care pârâtul ‑ în calitate de angajat, deţine funcţia de director, termenul de prescripţie prevăzut de art. 268 alin. (1) litera c) Codul muncii, pentru acţiunea în răspundere patrimonială formulată de angajator, este suspendat conform art. 2532 alin. (3) Cod civil.
More...
În condiţiile în care obiectul acţiunii dedusă judecăţii îl reprezintă răspunderea patrimonială a salariaţilor, întemeiată pe dispoziţiile art. 254 alin.1 Codul muncii, termenul de prescripţie aplicabil este de 3 ani şi curge de la data producerii pagubei. Potrivit art. 255 Codul muncii, când paguba a fost eventual produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei, iar dacă aceasta nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei. Prin urmare, formularea acţiunii exclusiv faţă de pârâtul chemat iniţial în judecată nu se circumscrie cazului de întrerupere reglementat de art. 2537 pct.2, coroborat cu art. 2539 pct. 2 Cod civil faţă de pârâtul introdus ulterior în cauză, aceste dispoziţii având în vedere introducerea unei cereri de chemare în judecată împotriva debitorului în folosul căruia curge prescripţia.
More...
În cauză, nu se poate da curs solicitării de aplicare a efectelor teoriei impreviziunii, așa cum urmărește în fapt recurentul care dorește stabilizarea/înghețarea cursului de schimb CHF-LEU la momentul semnării contractului, care să fie valabil pe toată perioada derulării convenției. Aceasta întrucât, teoria impreviziunii are scopul de a reforma drepturile și obligațiile părților, întinderea lor, iar prin modul de exprimare a acestui capăt de cerere nu se tinde spre un astfel de scop, ci spre dezechilibrarea contractului în sens invers, în defavoarea pârâtei, deși nicio dispoziție legală sau clauză contractuală nu o justifică. Cât privește pretinsa aplicare a dispozițiilor art. 970 C. civ. și a teoriei impreviziunii, reflectată în Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016, criticile formulate de recurentul-reclamant sunt nefondate.Potrivit considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 623/2016, revine obligația instanței să analizeze dacă în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului, ceea ce conduce la un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților contrar bunei-credințe. În aprecierea sintagmei "eveniment excepțional" în mod corect a apreciat instanța de apel că riscul valutar deși este exterior contractului, nu reprezintă o situație excepțională, ci din contră constituie un risc asumat de părțile unui contract în monedă străină. Raportat la existenta impreviziunii, este necesar ca circumstanțele noi să creeze un dezechilibru major si evident între prestațiile pe care părțile le au de efectuat, adică acest dezechilibru să fie atât de pregnant, încât l-ar pune pe debitorul obligației respective într-o situație extrem de gravă, dezavantajoasă, dacă si-ar îndeplini prestația. De altfel, reclamantul și-a asumat riscul deprecierii monedei naționale în raport cu francul elvețian, obligându-se să ramburseze creditul și să plătească dobânzile în moneda în care s-a acordat împrumutul, adică în franci elvețieni, conform art. 5.1 din contractual de credit ipotecar nr. x din 14.02.2008. În aceste condiții, se constată că nu ne aflăm în prezența unui risc supraadaugat al contractului de credit, care nu a putut fi prevăzut de părțile contractante la data încheierii contractului de credit.
More...
The purely introspective philosophy, based on reasoning and that from centuries has analysed the mental activity of man needs the scientific research of brain, the only real method of objective investigation of the mental processes. I called this association ‘neurophilosophy’. In this paper, the cerebral processes involved in the knowledge of truth are described: he phenomenal analysis, the epistemic one, processes as thinking, judgement and consciousness.
More...
Administratorul public al unităţii administrativ teritoriale nu răspunde pentru prejudiciul creat prin încheierea unor contracte de prestări de servicii cu încălcarea unor dispoziţii legale, atunci când acesta nu a participat la încheierea acelor contracte. Plăţile efectuate în temeiul contractelor respective care, nefiind anulate, aveau forţă obligatorie între părţi, nu pot fi considerate nejustificate atâta timp cât serviciile contractate au fost efectiv prestate. Împrejurarea că serviciile respective erau inutile şi nu a fost respectate principiile economicităţii, eficienţei şi eficacităţii nu este imputabilă administratorului public al unităţii administrativ teritoriale.
More...
În materia litigiilor de muncă, cererea de chemare în garanţie nu este admisibilă, angajatorul, nu poate chema în garanţie altă persoană deoarece dacă acea persoană ar urma să răspundă material, unitatea îşi poate recupera paguba într‑o altă modalitate. Societatea apelantă a solicitat chemarea în garanţie a foştilor directori pentru ca în situaţia în care cererea introductivă formulată împotriva lui Z. G. şi S. A. E., va fi respinsă, pentru vreunul dintre motivele invocate în întâmpinarea pârâţilor, să fie obligaţi la repararea contravalorii prejudiciului adus.
More...
Salariatul are dreptul şi interesul de a obţine în instanţă restabilirea integrală a situaţiei sale, inclusiv prin dispunerea radierii sancţiunii din dosarul de personal al salariatului cu toate consecinţele ce derivă din aceasta pe planul raporturilor de muncă, neinteresând doar pronunţarea nulităţii de către instanţă.
More...
CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 21 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.404/118/2019, Tribunalul Constanţa ‑ Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi” din cuprinsul art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Minaev într‑o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de acordare a indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 la pensia pentru limită de vârstă stabilită în anul 2014 şi care a fost transformată din pensie anticipată parţială stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv în 2009.
More...
Prin decizia nr. 702/2019, M. Of. nr. 96 din 10 februarie 2020, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.
More...
CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 12. Prin Adresa nr. 3.235 din 19 februarie 2020, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.161 din 19 februarie 2020, în temeiul art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie şi al art. 32 din Legea nr. 47/1992, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, pct. 2, pct. 5 şi pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
More...
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul‑raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
More...
ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul recursului în interesul legii 10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită prin sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept: Interpretarea şi aplicarea unitară a art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, şi a art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii…
More...
CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 13 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 13.051/63/2017, Curtea de Apel Craiova ‑ Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare şi ale art. 581 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Marius Gheorghe Bărbulescu în cadrul recursului formulat împotriva Sentinţei nr. 114 din 16 ianuarie 2018, pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 13.051/63/2017.
More...
CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.900/30/2018, Tribunalul Timiş ‑ Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 49/2010 privind unele măsuri în domeniul muncii şi asigurărilor sociale, [art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, în forma în vigoare la data de 11 iunie 2018], art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 156/2018 [art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 în forma în vigoare începând cu data de 6 iulie 2018], art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, introdus prin art. I pct. 25 din Legea nr. 156/2018, şi art. I pct. 24 şi 25 din Legea nr. 156/2018...
More...