We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
Interview with Peter Bugge by Ioana Copil-Popovici.
More...
Interview with Richard Collins by Ținu Pârvulescu.
More...
Din primul număr al acelui an (publicația debutase cu câteva luni înainte, pe la mijlocul verii), aflăm că „Străjoțul” este, sub conducerea domnului Nistor Bălăcel, un organ pentru promovarea tuturor intereselor locale. Ceea ce se confirmă numaidecât, mai în josul paginii, unde se invită toți locuitorii din sat și cetățenii din împrejurimi să cerceteze hotelul Herzog al domnului M. Berwanger, hotelul Calul Alb, proprietar I. Iorgovan, firma A. Margetich, magazinul Hugo Reinhoffer, brutăria George Margetich, firma Iosif Rittersporn, firma Gheorghe Fürbacher, frizeria Weiszmüller, brutăria Talpeș, măcelăria Popescu, depozitul de sare Zaharia Mageriu și depozitul de ziare Bălăcel. Acesta din urmă, dacă nu ne înșelăm, îi aparținea chiar domnului Nistor Bălăcel, directorul gazetei săptămânale. Cum se vede, taica cel bătrân, Țepeneag, nu găsise potrivit să facă reclamă pentru prăvălia de mărunțișuri și pentru birt. De fapt, la vremea aceea el avea vreo optzeci de ani, hotărârile le lua celălalt taică, „tânărul”, iar taica era zgârcit. Poziția magazinului, lângă gară, și-o fi spus, era cea mai bună reclamă și, oricum, ce-s prostiile astea, nu suntem la Chicago, meginții or fi băgat de seamă și singuri că ține birt.
More...
1. O apucătură : să colinde zone ale orașului pe care nu le mai văzuse de mulți ani. își resuscita astfel adolescența penibilă, pășea pe propriile-i urme. Depozitul de lemne (depozitul ? un motiv adjudecat de melancolia nătângă a altora) devenise un vast morman de gunoi, acolo unde cociștii șfichiuiau harnic caii povârniți, dai acum de cărămidă căzută, sfărâmată, pisată. De doi bani. Să reluăm. Din piață o luai pe un soi de uliță domnească, îngustă, încă adunată pe cele două perechi de șine ale tramvaielor. Casele nu erau cine știe ce, doar un pic mai bune decât clădirile de raport. Acolo stăteau Noemi, Robert, Ingrid, Sara, Gerula. Astăzi n-o să faci caz că unele imobile-s retezate pe la juma, că s-au înmulțit ferestrele oarbe, zidurile fără susținere, vietățile aducând a oameni, ce mișună șiret, de-a dreptul umflând străzile. E ca după un război, ce să mai zici. Vin democrații, vin criptocomuniștii, tot aia-i. Din tot felul de găuri răzbat, aducătoare de nebunie, izbitura și clinchetul flipperelor ; abia-i citești pe mexicanii lătăreți învârtindu-se în întunericul gros. întâmpini ca pe o boare întâlnirea cu lumea balcâză ce te calcă-n șevroleturi și-n honde. La capăt - pista palatului slobozit din o mie și una de nopți, servitorul alb, atins de Parkinson, sucind canonic roaba, puradeii jucându-se-n profunzime cu jurasici, călărind biciclete ergonomice, populația autohtonă zgâindu-se peste gard de două mii de ani încoace, „noa mă, a dracu’ ăștia! da’ dincolo, la fabrucă, tot nu ne-au plătitără ăilanți suplimentările...”
More...
O sală de bal, undeva la țară, în anii războiului. E devreme și prin geam se pot zări zorii cenușii ai dimineții de vară. Doamna Binder, soția directorului fabricii, vorbește, făcând pe doamna mare, prețioasă și puțin ridicolă : - Ce dimineață frumos, nu-i așa? ! îi întreabă ea pe cei care au fost la petrecere, funcționarii din fabrică și intelectualii satului. Oamenii sunt obosiți. - Nici soarele n-a răsărit și e așa o căldură, spune cineva, încercând să întrețină conversația. Bărbați și femei care se întorc în zorii tulburi ai zilei de la bal. - Să facem o baie, ce ziceți ? ! propune un bărbat mai cu chef... - Ce idee minunat! spune încântată soția directorului. Ce idee frumos !
More...
Seara se adunau cu toții la malul râului, lângă casa lui Rheinholz Toni, tanti Liță, care acu’ e, atunci nu era paralizată. Trăia și Kalmann. Tanti Liță era grasă și vorbea tare și nu se putea opri decât cu greutate din râs atunci când se pornea din cauza poveștilor vecinului Kalmann de la porcărie. Ăsta vorbea gros și rar, spunea tot felul de trăznăi care o înveseleau peste poate ; cei din gașcă mai puțin se veseleau, nu îi atrăgeau chestiunile mucalite ale neamțului. în schimb ăia mari : Liță și Toni, Momongoți sau fata dumneaei, mecanicul de locomotivă, toți râdeau de Kalmann. Jucau cărți la stradă, și erau destul de slabi, mecanicul îndeosebi era foarte slab, numai tanti Liță era grasă. Mecanicul fuma întruna ca locomotivele pe care le manevra pe la triajul din Simeria și de la Arad. Bea răchie între ture. Kalmann era și el slab ca o paparudă, purta pe cap o pălărie pleoștită, din aceea cum tocmai se publicase pe coperta cu Moromeții : nea Ilie Moromete semăna în poza aceea cu paznicul de la porcăria ceapeului, cu vecinul lui Toni, avea și el barba nerasă, cu țepi aspri, se bărbierea duminica dimineața pe malul Mureșului în fața unui ciob de oglindă. Era un fel de ungur-neamț care fusese foarte sărac și de aceea Lau luat în serviciul permanent al ceapeului. Multă vreme a muncit el ca paznic pe malul Mureșului la grădina de zarzavat și, pe urmă, la motopompa care trăgea apă din umbra sălciilor direct în arșița rândurilor cu lubenițe și pepeni galbeni în care adesea gașca dădea iama, chit că striga și suduia Kalmann și câteodată venea seara pe la casele oamenilor ca să le ceară despăgubiri, până ce i-a spus unu’ mai rău de clanță: „lasă, mă, Kalmanne”, i-a zis, „că-s de pe pământu nost’, las’ să mânce și pruncii ăștia”.
More...
Poetul Max Hölzer stă cu mine la o măsuță, la „Zuntz”, pe geam privim albul strălucitor și neoanele somnoroase de pe Kurfurstendarmm, el se plânge, zice, la naiba, am avut atâția filozofi, oameni de artă, care n-au admis să privească nimic altceva decât problemele existențiale cele mai importante, de bază, pe când azi, mă întreb, unde a dispărut specia acestor grands seigneurs, literatura noastră tot rumegă războiul și pe Hitler, și politica tot revine la răfuielile dintre democrație și dictatură, la aceasta ni s-a redus genialitatea.
More...
Timpul staționării mele aici, în camera familiei Bandula, deasupra pieței subjugate de amurg, e după toate speranțele un timp mort, ar fi riscant să-l prelungesc. Dacă mi l-ar primi, l-aș înhăța pe băiat și l-aș transporta cu taxiul la așezământul special pentru deficienții mintal irecuperabili. La subsuoară corpul zbătându-se în pătură, picioare forfecând în neștire, degete încercând să apuce văzduhul, un pachet de groază, deasupra mea umbrela sfâșiată a urletului. Și mai sus, plutește zgripțuroiul colbăit al oficialității, cu însemnele puterii pe aripi, cu o citație în plisc. în fața mea, pe culoar, țipenie, doar invizibila luare-aminte pendulează spațiul dintre veceul comun și ușa batantă a casei scărilor cu geamurile zobite. Bat la una din uși. Brusc, toate culoarele se umplu de copii, de pisici, de tați care curăță cartofi, de mame lustruind plăcuța de aramă a pragului, de bătrâne fluturând pămătufuri. Rând pe rând, își iau rămas bun de la Ferike, mulți îl sărută, unii se mărginesc să-l apuce scurt de-un picior, câțiva îi schițează cruci pe întinderea frunții. L-aș duce chiar azi dacă n-aș ști că nu se fac internări.
More...
This research tries to present the development of composition abilities of the Hungarian students based on a national research made in 2005-2006. The study was conducted in all school grades, beginning from primary school up to high school. This study presents the planning and method of the evaluation, the processing and systematization of the material and data, then based on the results it describes the general level of the students' writing abilities based on school sections, regions and years of study.
More...
This study focuses on the investigation of the students' negative and positive identification with characters of fairy-tales and the identification that stems from the following types of open questions: If you could be a fairy-tale character, who would you choose to be? This question is a part of the study conducted in2005-2006. The study examines how the age-specific characteristics of students manifest in these identifications, what are the similarities and the differences based on different regions and whether there are similarities between the frequency dictionary of the 10-11 years old students' writing vocabulary or not.
More...
The aim of this study was to investigate the self-image of the 10-11 and14-15 years old Hungarian students in Transylvania. By comparing the two age groups, we wanted to find out what are the differences and similarities in their self-image, as well as whether there are differences between the self-characterization of students who come from different cultural and ethnic regions. The students' self-characterizations were analysed with the content analysis method.
More...
The present study was made on a group of high school students in Transylvanian their final year of studies with the intention to analyse their future goals in choosing a career. From the answers given to a specific questionnaire we could find out in what percentage they would like to continue their studies, what are the occupations they mostly want and what ideals, values sustain their decisions. Between the years 2005-2006 in Romania was hold a national research which evaluated the writing abilities of high school students. The questionnaire used in this study was attached to their evaluation.
More...