Între ideologie şi alcov, asasinarea morală a unui rector. Fl. Ştefănescu-Goangă învins de mesianismele secolului XX
Between Ideology and Alcove, the Moral Assassination of a Rector. Fl. Ştefănescu-Goangă Defeated by the Messianic Movements of the 20th Century

Summary/Abstract: Primul capitol al studiului dedicat mesianismelor secolului XX şi impactului acestora în viaţa încercată a profesorului Ştefănescu-Goangă s-a orientat, în această primă fază a cercetării, către metehnele universitarului, printre care enumerăm încăpăţânarea, oportunismul şi slăbiciunea pentru frumos. Iniţial, trupul robust al profesorului a fost scuturat de trei gloanţe, gloanţe lansate de revolverul unor studenți legionari. Mai apoi, comuniştii l-au încarcerat pentru vina de a fi un înverşunat duşman al democraţiei şi atât... Ne-am străduit să oferim o imagine de perspectivă în privinţa Clujului universitar şi am căutat să găsim răspunsuri pentru atrocităţile comise împotriva profesorului Goangă. A plătit tribut pentru atitudinea de tipul „Here I stand” în ceea ce priveşte autonomia universitară. Legea educaţiei la care a contribuit, în calitate de subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei, interzicea apartenenţa studenţilor şi a profesorilor la un partid politic. Controversată, e drept, justificată într-o oarecare măsură de contextul politic al epocii, a iritat multe personaje, care l-au condamnat. Odată cu ascensiunea comuniştilor, şi-a menţinut afirmaţiile referitoare la independența politică a universităţii, fiind desfiinţat în Scânteia de un zelos lingău de partid. A urmat carcera. Legionarii au justificat tentativa de asasinat invocând imoralitatea profesorului Goangă, care desfăşura activităţi extracurriculare cu studentele. Cu toate că nu există dovezi concrete în acest sens, este probabil un astfel de scenariu. O confirmă muşamalizarea procesului în care Goangă este acuzat de relaţii amoroase cu o studentă. Incomod cu siguranţă, imoral, probabil, găsim că resursele interioare necesare comiterii atentatului, Pop şi Lăscăianu le-au identificat în chiar mediul universitar. Numeroasele greve studenţeşti o confirmă. Ura pentru mediul universitar în special, a societăţii româneşti în general, s-a răsfrânt asupra celui mai reprezentativ personaj al sistemului, rectorul. Toate acestea, coroborate cu o psihoză a crimei, instalată la nivelul celor mai largi straturi ale mişcării legionare, l-au condamnat pe Ştefănescu-Goangă.

• Details
• Contents