Atitudinea episcopului Iuliu Hossu faţă de problematica învăţământului confesional
Bishop Iuliu Hossu’s attitude toward the question of the confessional education

Summary/Abstract: La position de l’eveque Iuliu Hossu face au processus de desintegration de l’enseignement confesionel en Transylvanie 1918 – 1924. Considérée une „fille de l’Église uniate”, l’école a représenté pour l’évêque I. Hossu une partie essentielle de son âme et de son activité. Face au processus dramatique de désintégration de l’enseignement confessionnel de l’ancienne Transylvanie, suite aux espérances d’une meilleure assurance matérielle ainsi qu’à un controle plus efficace de l’État, le prélat de Gherla a pris une attitude constructive. Pendant les assemblées du Senat de Roumaine, du 7 et 9 juin 1924 – au cours desquelles on a discuté généralement du projet de la Loi de l’enseignement de premier degré – l’évêque a affirmé le droit natif de l’Église et des communautés des fidèles de fonder, d’entretenir et de posséder des écoles. L’État allait – et il l’a demandé avec fermeté – le financer, partiellement, en particulier au niveau administratif, mais aussi à celui proprement formatif. Dezvoltată în sânul Bisericii unite, scoala a contribuit decisiv la salvarea fiinŃei neamului românesc din Ungaria asupritoare. Pentru episcopul Iuliu Hossu, ea a fost o parte esenŃială a sufletului si vieŃii sale. Ierarhul si Biserica Sa aduceau în regimul românesc de după 1918 o zestre apreciabilă, formată si păstrată cu mari sacrificii în două secole de luptă a preoŃimii si altor intelectuali români. În teritoriul Eparhiei greco-catolice a Gherlei, ca si în restul comunităŃilor românesti greco-catolice din Mitropolia Blajului, dacă situaŃia materială a enoriasilor nu permitea vieŃuirea unei scoli în fiecare sat, sigur, tot la două localităŃi exista una încăpătoare, dotată mulŃumitor. Episcopul Iuliu aprecia că în foarte multe sate locasul scolii era mai arătos decât biserica sau casa parohială.

• Details
• Contents