New Discoveries in Old Collections: A “Double Janus” Anthropomorphic Vessel Discovered at Trușești
New Discoveries in Old Collections: A “Double Janus” Anthropomorphic Vessel Discovered at Trușești

Summary/Abstract: Scopul principal al studiului nostru este acela de a (re)introduce în circuitul științific – cu toate detaliile de rigoare – un vas antropomorf de un tip particular descoperit la TrușeștiȚuguieta (jud. Botoșani) acum mai bine de șase decenii (pl. 1-2). Descrierea și încadrarea sa tipologică corectă aduce o nouă perspectivă asupra simbolisticii înglobate de aceste recipiente care constituie o categorie importantă de obiecte sacre cu un potențial hermeneutic încă destul de puțin descifrat. Publicat în monografia așezării ca vas cu „corp lobat”, recipientul constituie un vas antropomorf unicat, până în momentul de față, în cadrul descoperirilor arheologice din arealul Cucuteni-Tripolie. Din oricare din cele patru direcții este privit, vasul figurează o siluetă antropomorfă feminină privită frontal. Mai precis, el redă zona abdominală și șoldurile a patru siluete feminine poziționate spate în spate. Siluetele feminine sunt redate într-o reprezentare tipică pentru vasele antropomorfe cucuteniene, cu accent pe zona abdomenului și cea inghinală, pe șoldurile amplu modelate făcând corp comun cu întreg recipientul. Raportându-ne la încadrarea tipologică realizată de noi anterior pentru unele dintre vasele antropomorfe cu profil cvasisimetric, considerate ca vase cu dublă față de „tip janiform” (pl. 3-4), putem aprecia că acest recipient cu patru fețe este de tip „dublu Janus” fiind caracterizat de ceea ce a fost definit ca o „multiplicare a imaginii”. Prezentarea vasului de tip „Dublu Janus” de la Trușești ne prilejuiește și o trecere în revistă a datelor arheologice cunoscute privitoare la contextele de descoperire ale vaselor antropomorfe cucuteniene sau din arealele culturale contemporane și învecinate. Analiza lor ne-a permis să observăm mai multe modele de utilizare și abandon ale acestor recipiente, ca și frecvența ridicată a anumitor asocieri cu alte tipuri de artefacte rare, multe indicate în studiile arheologice drept „piese de cult”. Datele sintetizate susțin rolul vaselor antropomorfe ca paraphernalia, artefacte care erau utilizate în cadrul unor scenografii rituale cu un rol precis definit (care astăzi nu poate fi decât intuit), polisemantic, constituind un canal special de comunicare nonverbală.

• Details
• Contents