Dinamica „infracțiunilor de ură” în ecosistemul discriminării și a factorilor care influențează investigarea actelor induse prin stigmatizarea sferei intime și a statutului identitar în logica jurisprudenței CEDO și a perspectivelor academice.
The dynamics of „hate crimes” in the ecosystem of discrimination and the factors influencing the investigation of acts motivated by discrimination in the logic of ECtHR case law and academic perspectives. Data set no. 2b: "violation"

Summary/Abstract: Prezentul studiu dezvoltă cadrul metodologic anterior axat pe dinamica „infracțiunilor de ură” în ecosistemul discriminării, prin examinarea unui prim segment din Setul de date nr. 2b, ce cuprinde hotărâri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art. 14 din Convenție. Dacă cercetarea precedentă (Setul 2a) a evaluat criteriile de origine rasială, etnică și religioasă, această etapă se concentrează asupra unei categorii de 23 de cauze referitoare la acte motivate de orientarea sexuală reală, percepută sau atribuită prin asociere, asigurând astfel o coerență analitică și facilitând comparabilitatea rezultatelor. Analiza jurisprudenței (2004–2026) testează modul în care cele patru impedimente majore, inflația probatorie, decuplarea faptelor de motiv, validarea formală a investigațiilor și formularea de explicații alternative (neutre), se manifestă în legătură cu invalidarea răspunsurilor instituționale ale organelor de urmărire penală și instanțelor naționale în contextul homofobiei. Deopotrivă, evaluarea cazuisticii evidențiază o relație de convergență cu rapoartele organismelor europene de monitorizare, confirmând persistența pasivității instituționale, sub-raportarea faptelor și încrederea scăzută a victimelor în sistemul judiciar. Rezultatele confirmă o continuitate funcțională cu studiul anterior și relevă că `penalizarea` disfuncțiilor de anchetă se realizează predominant pe latura procedurală a art. 14, ca instrument de sancționare a omisiunii autorităților de a investiga raportul de cauzalitate cu motivul discriminatoriu. În mod corelativ, reținerea încălcării sub aspect substanțial își păstrează caracterul excepțional, fiind condiționată de întrunirea simultană a unui cumul de indicii unde elementul discriminatoriu devine inseparabil de gravitatea tratamentelor stigmatizante.

• Details
• Contents