We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 5973 din 27 iunie 2013
More...
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, decizia nr. 240 din 26 ianuarie 2012
More...
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, decizia nr. 920 din 10 februarie 2012
More...
Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 617 din 19 martie 2012
More...
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, decizia nr. 1668 din 23 martie 2012
More...
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 697 din 12 februarie 2013
More...
Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, decizia civilă nr. 51/R din 9 ianuarie 2013
More...
Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, decizia civilă nr. 25/R din 8 ianuarie 2013
More...
Rezumat: Regulile impozitării veniturilor, a profiturilor, regulile de determinare a subiecţilor impozabili şi a dimensiunii venitului impozabil, mecanismele de impozitare cu TVA actuale nu mai sunt eficiente şi acoperă mai degrabă o parte tot mai limitată a tranzacţiilor economiei globale. Modelele de afaceri ale economiei digitale, care realizează venituri impozabile cu dinamica cea mai rapidă de creştere, nu pot fi urmărite şi fiscalizate corect şi la timp, acest fapt conducând atât la distorsiuni concurenţiale, cât şi la pauperizarea bugetelor naţionale. Rolul utilizatorului de servicii şi produse digitale nu a fost avut în vedere la arhitectura regulilor fiscal actuale, iar acesta este unul dintre elementele-cheie pentru urmărirea, identificarea, măsurarea şi fiscalizarea veniturilor din economia digitală, existând o fractură între locul unde valoarea este creată şi cel unde taxa este platită, dacă este plătită. Având în vedere că economia digitală devine tot mai mult economia în sine, este imposibil de îngrădit sau de izolat de societate pentru motive fiscale. Proiectul BEPS a identificat riscurile aferente economiei digitale şi acţiunile necesare pentru a limita şi combate aceste riscuri. Se au în vedere modificări ale prevederilor internaţionale pentru definiţia Sediului Permanent, pentru preţuri de transfer, pentru determinarea locului de impozitare cu TVA şi chiar a regulilor corporaţiilor cu control străin. Abstract: Current income tax rules, rules for identifying tax payers and size of taxable incomes, VAT taxation mechanisms for cross border tranzactions, are no longer efficient. They cover a lesser and lesser part of the global economy. Business models of digital economy which lead to taxable incomes with the greater dynamic escape from taxation, leading to competition issues and pauperizing states budgets. Digital services and products users’ role was not kept in mind when designing the last century tax rules, while such users are a key element when identifying, targeting, measuring and taxing digital incomes leading to a real fracture between the place where value is born and the one where tax applies, if any at all. Bearing in mind that digital economy becomes more and more the economy itself it is rather inefficient and impossible to ringfence it for merely tax reasons. The BEPS project identified the digital economy risks from where it surfaced action points to fight them. Governments and technical bodies will take international actions for amending definitions and treatments, including of Permanent Establishment, transfer pricing, VAT place of taxation and even CFC rules.
More...
Rezumat: Acţiunile cu vot plural reprezintă clase de acţiuni privilegiate construite în jurul dreptului de vot. Acestea dau dreptul la mai multe voturi per acţiune, în timp ce acţiunile cu vot fracţionat dau dreptul la o fracţiune de vot per acţiune. Deşi Legea nr. 31/1990 privind societăţile nu reglementează acest tip de acţiuni, deci nu le permite, odată cu reglementarea lor generică în Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, legiuitorul pieţei de capital a deschis calea stabilirii oricâtor clase de acţiuni cu drept de vot plural, lăsând totală libertate actului constitutiv de a stabili caracteristicile de clasă. Acest lucru vine în contradicţie nu numai cu principiile dreptului societar, ci şi cu tendinţele moderne ale legislaţiilor importante ale lumii, care limitează drastic utilizarea acestor acţiuni, în special la societăţile listate. Istoric, scopul lor era şi este de a conserva controlul în mâinile fondatorilor, după listarea societăţii. Cum România nu are societăţi cu fondatori istorici şi nici societăţi de tip închis emitente de acţiuni cu vot plural (cu o singură şi regretabilă excepţie, ca urmare a unei erori de apreciere a instanţei noastre supreme), economia de piaţă repornind de la zero în 1990, reglementarea acţiunilor cu vot plural în legislaţia valorilor mobiliare apare ca inutilă şi este, cel mai probabil, rodul transpunerii fără adaptare a celei de-a Treia Directivă Societară privind fuziunile. Actul normativ european tratează, într-adevăr, acţiunile cu vot plural, dar în contextul lipsirii lor de efectele specifice în cazul unei preluări ostile a societăţii listate (regula breakthrough). Abstract: Dual class shares are preferred class stock constructed around the voting right. Such stock allows multiple voting per share, while stock with limited voting rights allow only a fraction of a vote per share. Although Companies Law no. 31/1990 does not regulate this type of stock, starting with their generic regulation in Law. No. 24/2017 regarding the issuers of financial instruments and market operations, the capital markets legislator opened the door for as many dual class stock, given charters total freedom to set their rights. This conflicts not only with the corporate law principles, but also the modern trends of the world jurisdictions, that severely limits such stock, especially for the listed companies. Historically, their purpose was and still is to preserve voting control in the hands of the founders, after listing the company. While Romania does not have historical founders, nor closed (private) companies that issued dual class stock (with one exception, resulted from an assessment error of our supreme court), since the market economy restarted from zero in 1990, regulating dual class stock in the securities legislation appears as futile, and represents, most probably, the result of the transposition, without adaptation, of the Third Companies Directive regarding mergers. The European Act treats, indeed, dual class stock, but in the context of depriving it of the specific effects in case of a hostile takeover of the listed company (Breakthrough Rule).
More...
Actualitatea în tehnica legislativă. Cazul Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
More...
Organized crime is a serious form of crime, whether it is viewed in the criminological sense or as the criminal justice response to this phenomenon. In this regard, the penal policy of the legislator should be proportionate to the gravity of organized crime. However, the penal policy of the courts does not reflect the stated intentions, which is primarily reflected in relatively mild criminal penalties for criminal offenses of organized crime. Although the case law does not contravene the law, i.e. contra legem, because it moves within the boundaries prescribed by the law, it is obvious that the issue is about imbalance of punishment for these criminal offenses, even when it comes to mitigating of the sentence of imprisonment. This paper will provide an analysis of the criminal law framework of organized crime prescribed by the Criminal Code of Bosnia and Herzegovina (CC BiH), as well as an analysis (statistical and descriptive) of the jurisprudence in the criminal cases of organized crime before the Court of Bosnia and Herzegovina (Court of BiH) for the period 2015-2018. As it is not justified and desirable for the legislator's criminal policy and court case jurisprudence to have a different approach in relation to these criminal offenses (different valuation and grading of severity of organized crimes), we will also make certain proposals for de lege ferenda. The paper is a continuation of earlier researches of this problem and is based on the analysis of court judgments in organized crime cases.
More...
Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, decizia nr. 3772 din 16 martie 2012
More...
Originally, the paper was the Prosecution’s submission to the International Criminal Court, in a hypothetical case that was the subject of examination at the International Moot Court Competition before the International Criminal Court. The hypothetical case raises the question of admissibility of illegally obtained evidence in criminal proceedings before the International Criminal Court. The paper argues that there is no obligation to absolutely exclude unlawful evidence obtained by violating human rights of the accused person. In this respect, the paper analyzes the case law of the International Criminal Court, ad hoc international criminal tribunals and the European Court of Human Rights.
More...
Curtea Constituţională, decizia nr. 106 din 27 februarie 2014, M. Of. nr. 238 din 3 aprilie 2014
More...
Curtea Constituţională, decizia nr. 494 din 10 mai 2012, M. Of. nr. 407 din 19 iunie 2012
More...
Curtea Constituţională, decizia nr. 495 din 10 mai 2012, M. Of. nr. 411 din 20 iunie 2012
More...
Curtea Constituţională, decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, M. Of. nr. 685 din 7 noiembrie 2013
More...
Curtea Constituţională, decizia nr. 397 din 1 octombrie 2013, M. Of. nr. 663 din 29 octombrie 2013
More...
Curtea Constituţională, decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, M.Of. nr. 566 din 9 august 2012
More...