Poland: The Political Impotence of Statistics
A good first year in the EU is having too little impact on Polish politics.
More...We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
A good first year in the EU is having too little impact on Polish politics.
More...
Why will Uzbek cinemas and television be showing no war films on Victory Day, or after?
More...
Will a new proposal for Macedonia’s name break the deadlock with Greece?
More...
The controversial election of the Croatian member of the country’s tripartite presidency shows the cracks in the construction of today’s Bosnia.
More...
How can Poles mourn for Poland’s Polish-German past without mourning for the Germans? Perhaps through fiction and through objects.
More...
"Rampa-rampa-rampa-pa-pa…am întîrziat la ora lui Jorj Corcodel. Alunec lin în hialin pe bancheta de lîngă 345. Nu face să intru, domnul profesor va amenda neapărat deprinderea mea de a dormi pînă cînd zeul Ra urcă de trei suliţe. De ce să-şi tocească instrumentele ironice de sensibilitatea mea feciorelnică? Am avut timp să înfulec 2 tartine cu salam ieftin la cămin, aşa că pohodul la cantină se exclude, deocamdată. Nici la bibliotecă nu vreau să mă duc… e cam devreme să deranjez şi apoi am citit în troleibuz 15 pagini din Biografi i necenzurate ale nefericitului Will Cuppy. Aleg să butonez telefonul mobil, am destule jocuri pentru mintea mea. Cam peste jumătate de oră, procesul de salubrizare a podelei s-a poticnit de picioarele mele şi atunci, lăsînd femeia de serviciu să lustruiască nadirul betonat, m-am transportat pe bancheta de lîngă 343. Prin uşa întredeschisă se făcea auzit discursul profesorului Corcodel.
More...
Probabil i-aţi văzut – câţiva oameni care cântă la tot felul de instrumente stranii la intersecţia străzilor Ştefan cel Mare şi Puşkin. Unii ar spune că ei arată la fel de straniu ca şi instrumentele pe care le fac – şi la care experimentează tot felul de ritmuri. S-ar părea că nici nu le pasă de bancnotele de un leu pe care le pun într-un rucsac deschis trecătorii. Unul dintre ei are o barbă care aminteşte de cea a unui călugăr şi pleata trecută de jumătatea spatelui. El se lasă cel mai puţin afectat de reacţia oamenilor din jur. De obicei
More...
"„În Orient, nu e nevoie să te străduieşti prea mult pentru a avea ce-ţi doreşti. Cu un pic de răbdare vei avea totul până la urmă”. Aceste câteva cuvinte semnate de scriitorul turc Ahmet Hamdi Tanpinar (1901-1962) rezumă perfect esenţa gândirii turceşti. Candidată din 1963, de când Europa exista într-o fi ravă Comunitate Economică Europeană, Turcia trebuie să explice sistematic celor 72 de milioane de locuitori ai săi de ce uşile vechii Europe nu se mai deschid odată."
More...
Aş vrea să încep cu o întrebare simplă. De ce scriem? Nu ştiu câţi dintre cei care scriu şi-au pus această întrebare. Nu ştiu, cu atât mai mult, modul în care ar fi răspuns cei care îşi pun această întrebare. Indiferent însă de toate aceste date, putem să ne întrebăm: de ce scriem? De ce cei care scriu – scriu îndeobşte? Ce este atât de important în actul de a scrie, de îi conferă un presupus privilegiu? În zilele noastre se scrie mult. Poate prea
More...
Serafi m Saka este un scriitor de seamă al Basarabiei şi un personaj insolit al vieţii literare de la Chişinău. Un spirit liber, greu încadrabil, un caracter independent, un confrate cu vocaţia copilului poznaş, care nu se sfi eşte să strige în piaţa publică: „Regele e gol!”, chiar pe sub nasul majorităţii laşe şi ipocrite, îmbătrânite
More...
Ce trăsătură de caracter vă defi nește cel mai bine și care a fost cea mai nepotrivită calitate pe care v-au atribuit-o alții? 2. Credeți că e posibil să trăim numai în adevăr, să excludem minciuna? 3. Ați fost vreodată cu adevărat fericit în meseria scrisului? 4. Ce prețuiți mai mult: libertatea umană sau datoria față de patrie? 5. Ce ați dori să discutați cu un scriitor celebru, dacă v-ați întâlni cu el la o casă de creație? 6. Ați încheia un „pact faustic” pentru a crea o operă monumentală? 7. Credeți în Geneză sau în Teoria evoluționistă? 8. Vă deranjează faptul că religiile monoteiste nedreptățesc femeia? 9. Ați accepta să plecați într-o călătorie în spațiu pentru a cunoaște tainele Universului, știind însă că nu vă veți mai revedea părinții, rudele și prietenii? 10. Dacă nu v-ați fi născut în România/Moldova, în ce țară din lume ați fi dorit să trăiți? 11. Dacă ați avea posibilitatea să alegeți, în ce epocă din trecut aţi dori să trăiți? 12. În ce tablou al unui pictor celebru v-ar plăcea să intrați? 13. Preferați un guvern național sau un guvern european? 14. Care este, după părerea Dvs., cea mai mare impostură a lumii? 15. Dacă vi s-ar oferi ocazia, în ce moment al istoriei ați interveni pentru a da un alt curs evenimentelor? 16. Aveți un model pentru femeia perfectă? 17. Ce calități apreciați la un bărbat? 18. Vi s-a întâmplat să jucați în viață „roluri” care nu vi se potrivesc? 19. Ați simțit vreodată nevoia să vă răzbunați pe cineva, să faceți rău cu intenție? 20. Vă place să dați sau să primiți? 21. Care „nebun al lumii” – ne gândim la iconoclaști și reformiști, cei care contribuie la emanciparea spiritului uman - vă este cel mai simpatic? 22. Ce compozitor vă place cel mai mult? 23. De ce își spune omul povești? 24. Vă e frică de singurătate? 25. Ce fel de poezie vă place, sunteţi deschis către mai multe formule poetice? 26. Dacă ați scrie un scenariu de fi lm, cu ce regizor - clasic sau contemporan - ați dori să colaborați? 27. Ați simțit vreodată tentația puterii? 28. Ce personaj nedreptățit, subevaluat din istoria omenirii, ați dori să-l reabilitați? 29. Ce calitate proprie unui alt popor ați dori să o aibă și poporul român? 30. Când scrieți (dimineața sau seara) și ce stimulente folosiți pentru scris? 31. Cu ce vă „hrăniți” îngerul de pe umăr? 32. Ce așteptați, știind că nu va veni niciodată? 33. De ce își pune omul întrebări?
More...
Intr-un „Argument” la volumul „Constantin Stere şi timpul său. Schiţă de portret psihologic”, Chişinău, Editura „Cartea Moldovei”, 2005 (384 p.) de Haralambie Corbu, înclinam să cred că descopăr, în sfârşit, ceva absolut nou. Onoratul academician, mă gândeam, şi-a înnoit instrumentele (domnia sa pledase prin anii ’90, dar, e adevărat, după ce evenimentele se precipitaseră, pentru limbă, alfabet, însă ulterior s-a dezis de semnătură sub pretext că ar fi făcut-o la anumite presiuni), vine cu o deschidere,
More...
"...Trebuie că autostrăzile de pe coasta estică a SUA (mai ales bucata de țărm dintre Boston și Richmond/Virginia Beac h, zisă Boswash sau megalopolis) arată frumos din cosmos, făcând concurență imagistică neloială Marelui Zid Chinezesc: spațiile asfaltate, largi șerpuiesc peste păduri, râuri, poduri, orașe, tuneluri, împletite pe alocuri în bucle impresionante, alteori bălăcite între șiruri de dealuri, deasupra cărora plutesc maiestuos, în căutarea prăzii, vulturi."
More...
„O zi cu Grotowski la Chişinău” – acesta a fost genericul manifestaţiilor, organizate în ziua de 11 februarie 2010, la Chişinău, consacrate marelui teoretician, regizor şi reformator de teatru polonez. Programul a început cu o conferinţă ştiinţifi că, având ca temă Principii grotowskiene în contextul teatral al Republicii Moldova. Au prezentat comunicări: Maciej Nowak, critic teatral, directorul Institutului Teatral din Varşovia; Victoria Fedorenco, doctor în studiul artelor, Sectorul Teatru, Academia de Ştiinţe; Valentina Tăzlăuanu, scriitor, critic de teatru, redactor-şef, revista Sud -Est cultural; Mihai Fusu, regizor; Angelina Roşca, critic; Irina Caterev, lector superior; Larisa Turea, scriitor, critic de teatru. În incinta teatrului Satiricus, I. L. Caragiale, din Chişinău au fost lansate cărţile: Spre un teatru sărac de Jerzy Grotowski, Ryszard Cieślak, actor emblematic al anilor ‘60, volum colectiv coordonat de George Banu, Împreună cu Grotowski. Teatrul e doar o formă de Peter Brook. De asemenea, a fost proiectat fi lmul: Actorul total. Amintire despre Ryszard Cieślak (1937–1990), regia Krzysztof Domagalik, 1994. Producţie: Televiziunea Poloneză. Au vorbit în deschidere: Andreea Dumitru, critic teatral, traducătoare, Maciej Nowak, critic teatral, Jarosław Godun, directorul Institutului Polonez din Bucureşti. A fost vernisată expoziţia sub cerul liber „Teatrul Laborator - jumătate de secol de la înfi inţare”, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, Chişinău. Organizatorii evenimentului: Institutul Polonez din Bucureşti, Institutul Grotowski de la Wroclaw (Polonia), Uniunea Teatrală din Republica Moldova, cu sprijinul Secţiei Naţionale Moldova a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru. Vă propunem în cele ce urmează eseul prezentat de Larisa Turea în cadrul simpozionului „Grotowski” de la Chişinău.
More...
Mă tot frământ de ceva timp cum să încep această ...(chiar că nu ştiu cum să-i spun) poate istorisire? Era cât pe ce să nimeresc în lista autorilor (exigenţi!) – vorba lui M. V. Ciobanu (un critic bun, foarte bun!) – care nu şi-au scris textul, din cauza că n-au găsit fraza de început, domnule! Sunt conştientă de „nedreptatea” ce aş fi făcut-o cititorului, de aceea trec direct la subiect. Am constatat cu stupoare că Muza, pe care o aştept de-atâta amar de vreme şi
More...
The press evolves along with society, scans it and contributes to its progress. The relationship set up between press and culture is one of interdependence because of their intertwined development. Situated between the belletristic and the scientific style, the journalist style covers an important scope from several perspectives: semiotics, information theory, pragmatics. Written press employs rhetoric and stylistic devices that are also used by artistic literature to describe the surrounding world and the many events that happen in it. It can be granted that the belletristic area contains the journalistic type, that will not deprive it of its referential and conative focus. In the journalistic style, the referential function is reinforced by the persuasive function, which often relies on expressiveness and creativity, highlighting the connection between the communicating participants in language: the sender and the receiver. Expressiveness points out the involvement - on different levels and in different ways - of the sender in the message, and, most of all, the rendering of his approvalor rejection of the contents of his own message, in a manner as to inspire an identic attitude in the receiver. The effect will obviously be more intense and thus more effective if the persuasive power is greater. And since the list of persuasion factors, among arguments, facts, examples, attaches particular value to text layout, the importance of language in the act of persuasion is fully confirmed.
More...
L’épigraphie latine est une source riche pour l’étude linguistique. Les verbes qui se trouvent dans les textes épigraphiques latins sont abréviés plusieurs fois et ils expriment les années du personnage (surtout dans les inscriptions funeraires) l’action ou le processus de faire l’inscription. Les plus utilisés verbes dans les inscriptions funéraires sont vivo, facio, sum, pono ou curo; dans les inscriptions votives on trouve les verbes do, restituo, solvo, libens etc. Les temps verbaux sont variés, on rencontre les temps du présent, de la passée aussi les verbes impersonnels sont usuels.
More...
In a world that seems somehow parallel to that in which Jesus had already been born and had already been sacrificed for the sins of humankind, Seneca embarks the small, yet courageous ark of the stoicism. Before leaving towards his own atonement, Seneca puts down his last thoughts, with the purpose of guiding his younger friend and faithful disciple, Lucilius.
More...
L’article se propose de relever l’idée que la dérivation, manifestée sous des diverses formes, représente une source importante de l’homonymie. Le phénomène peut impliquer l’identité formelle accidentelle entre un mot hérité ou emprunté et un mot dérivé en roumain, mais aussi l’homonymie des radicaux et des affixes. En outre, il ne faut pas ignorer les distinctions sémantiques entre les unités lexicales homonymes qui ont un radical commun.
More...
The recent edition of the academic grammar, GLR3, shows that the authors decided to approach the personal verbal moods on the ground of modality. As vehicles of modal meanings, the personal moods, expressing opinions, directives or desires, should be all treated in accordance with the new perspective, that is from a semantical point of view. Hence, the term conditional, justified on a syntactic basis, is no longer suitable. In our opinion, it should be replaced by potential. The term potential would cover properly the register of episthemic values rendered by the forms of this mood, corresponding to the formula <uncertain>, but <possible>. In this respect, the present article is an argumentation for the necessary change of terminology.
More...