Publisher: EDIS- Publishing Institution of the University of Zilina

Dialogo

Dialogo

Frequency: 2 issues / Country: Romania

The 'DIALOGO' Conferences & Journal promote reflection and research on important public issues to which any theology can make a constructive and essential contribution in the relation between science and religion in this era; scientists are also invited to manifest their ideas/theories on the topics in a constructive manner, each section with the same purpose of facing the findings of science with remarkable ideas of any religion that has representatives involved in this conference. This virtual conferences series gives you a great new way to participate in the fully fledged, scientific and professional conference without personal participation.

JESUS CHRIST – the fulfillment of God's revelation. Dogmatic and Missionary​ modern Aspects

Iisus Hristos – Plinirea Revelaţiei Dumnezeieşti. Aspecte Moderne Dogmatice Şi Misionare

Author(s): Tudor Cosmin Ciocan / Language(s): Romanian

Keywords: theology;theological epistemology;religia;teologia;religion;revelation;revelation of God;inspiration;inspiration and truth;modernism;postmodern;gnosis;

Autorul a reuşit să surprindă în mod panoramic, cu o profunzime deosebită a cercetării raportul dintre Revelaţie şi inspiraţie, arătând în primul rând că acestea sunt lucrări iconomice cu finalitate soteriologică atât a Persoanei dumnezeieşti a Fiului, cât şi a Persoanei dumnezeieşti a Duhului Sfânt; în al doilea rând, autorul prezintă relaţia dintre Revelaţie şi inspiraţie ca o relaţie dintre întreg şi parte, cele două manifestări fiind în mod cert indisolubile şi unitare. De asemenea, autorul demonstrează că Revelaţia nu poate fi confundată cu vreun act derulat în planul secundar al viitorologiei; prin Revelaţie se descoperă voia şi planul iconomic al Sfintei Treimi şi nu neapărat viitorul interpretabil de omul desacralizat. În acelaşi timp inspiraţia nu trebuie să fie circumscrisă „cultului alesului”, nici redusă la subiectivitatea autonomă şi superficială post-modernă, ci ea este – în evaluarea misionară ortodoxă – o sacramentală iluminare a aghiografului de către Duhul Sfânt, fără ca raţiunea, voinţa sau libertatea acestuia să fie în vreun fel afectată.Autorul are meritul de a fi accentuat – într-o viziune profund ortodoxă – centralitatea Mântuitorului, atât în actul Revelaţiei, cât şi al inspiraţiei şi deopotrivă de a opune – în mod salutar – misiunea profetică a Bisericii ocultismului contemporan cu nocivele sale consecinţe. Mai mult, autorul prezintă cu deosebită competenţă cadrul eterodox ce raţionalizează actul inspiraţiei dumnezeieşti prin intermediul ipotezelor: ipoteza instrumentului, a dictării, a mesagerului şi nu în ultimul rând, cea a extazului.Autorul denunţă falsa religiozitate – cu privire la Revelaţie şi la inspiraţie – atât în interiorul creştinătăţii, cât şi în exteriorul acesteia. Astfel, pseudo-religiozitatea creştină occidentală – complet diferită de cea ortodoxă răsăriteană – este redată prin aşa-numita „revelaţie deschisă” şi este fundamentală pentru tot ceea ce numim neo-protestantism; în egală măsură, pseudo-religiozitatea seculară se manifestă printr-o neo-gnoză sau un neo-gnosticism, ce ocultează în tipurile noastre vechiul gnosticism păgân din perioada primară a Bisericii, în fapt fiind o pseudo-cunoaştere ce are un fundament ne-revelat şi se plasează în exteriorul spaţiului ecclesial

The ambiguity of certitude

​Ambiguitatea certitudinii

Author(s): Tudor Cosmin Ciocan / Language(s): Romanian

Keywords: theology;philosophy;philosophy and metaphilosophy;religious values;dogmatic aeon;epistemological discourse;

Zadarnic căutăm să sporim vârsta reală a misterului poetic, care în ciudaunor îndepărtaţi strămoşi pierduţi între lumea antichităţii eline şi formula luimodernă, abia se împlineşte în Lucian Blaga, în “corola de minuni a lumii”. Înconsecinţă zadarnic încercăm să legitimăm geneza termenului de kritokos în sensulde judecător al tainei paradoxului şi ambiguităţii încă de la mijlocul secolului al IVleaî. Hr., din verbul platonic krinein, cu sensul de a vedea cu claritate şi a distinge.“Din moment ce ai văzut o dată adevărata esenţă a tainei, cum îţi vor mai părea pelângă ea şi aurul şi îmbrăcămintea, şi tinerii frumoşi şi copilandrii!” 1. Zadarnic estemisterul pentru care filosoful îşi cheltuieşte întreaga viaţă, dacă nu toţi oameniitrebuie cu necesitate să-l dorească, dacă partea divină din firea lor nu poate fi pedeplin trezită. “Când ajunge la bine, nimeni nu se mulţumeşte să-i posede doaraparenţa, ci toţi oamenii îi caută realitatea” 2. Căutarea intelectuală a binelui,filosofia, reprezintă modalitatea specific umană a universalei năzuinţe către existenţaesenţială şi incoruptibilă. Cum însă omul este conglomerat de trup şi suflet, tinzândşi către unul şi către celălalt, semnificaţia strădaniei sale, în ceea ce priveşte starea satainică de a fi în lume, este ambiguă. Din acest început îşi face ivirea calea filosofică.Fiindcă filosoful, care-şi simte într-adevăr chemarea, face totul ca să revelezeobiectul dorinţelor sale, după ce-l zăreşte răsărindu-i în faţă 3. Filosofia reprezintăsmulgerea sufletului din lăcaşul lui corporal şi ca atare poate fi descrisă ca onemurire în viaţă. Pe de altă parte ea este înflorirea vieţii însăşi, o sublimare a aceleiputeri divine, lipsită de ambiguitate, care umple inima îndrăgostiţilor cu dorinţăfierbinte şi entuziasm, insuflă curaj invincibil oştirii sacre a tinerilor şi palpită îndiscursul poetului, mişcându-i pe ascultătorii lui până la lacrimi. Filosofia, aceastăultimă invenţie a spiritului omenesc, cea mai tânără dintre arte, este astfel revelatădrept cel mai bătrân şi cel mai nobil dintre zei 4. “Prin înţelepciune a întemeiatDomnul cerurile şi pământul – Domnul m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui,înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui. Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte deorice început, înainte de a fi pământul. Am fost născută când încă nu erau adâncuri,nici izvoare încărcate cu apă, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii. Când aîntocmit Domnul cerurile eu eram de faţă şi când a pus temeliile pământului eu erammeşterul Lui, la lucru lângă El, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucând perotocolul pământului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fii oamenilor”