Lucian Blaga și cenzura regimului comunist
Lucian Blaga and the Communist Censorship

Summary/Abstract: Instalarea regimului comunist la sfârșitul războiului a reprezentat o adevărată „revoluţie culturală”, literatura, arta, școala devenind instrumente ale propagandei politice. Numeroși oameni de cultură și opera lor a fost supusă unui proces de epurare, fiind condamnaţi și eliminaţi din spaţiul public, iar poporului român i s-a construit din mers o nouă identitate. Printre oamenii de cultură condamnaţi de noul regim s-a numărat și poetul, dramaturgul și filosoful Lucian Blaga, una din cele mai complexe personalităţi ale culturii românești, Emil Cioran numindu-l cea mai „completă personalitate din România, deoarece s-a ridicat la același nivel pe toate planurile în care s-a realizat”. Treptat, Lucian Blaga a devenit victima epurării vechilor elite, structura de „rezistenţă” a oricărei societăţi, în 1948 a fost eliminat din Academia Română. A urmat îndepărtarea lui Blaga de la Catedra de Filosofia Culturii a Universităţii din Cluj și transferarea la Institutul de Istorie și Filosofie al Filialei Academiei RPR din Cluj, la secţia de Filosofie. Aici a primit ca temă de cercetare lucrarea „Gândirea românească în Transilvania în sec. XVIII”. În Raportul transmis la 5 noiembrie 1949 directorului Secţiei de Filosofie a Institutului de Istorie și Filosofie, atunci aflat pe Str. GeneralissimulI. V. Stalin, Lucian Blaga menţiona că: „Am alcătuit până la 1 noiembrie a.c. în total 254 de fișe/ de câte ½ de pagină cu coală-concept, potrivit indicaţiilor ce mi-aţi trimis”. În măsura realizării cercetării, Lucian Blaga trimitea fragmente din lucrare la colectivul Institutului de Istorie și Filosofie de la București. În schimb, primea recomandări asupra modului cum să interpreteze gândirea reprezentanţilor Școlii Ardelene: „Lipsește explicaţia marxist-leninistă a fenomenului ideologic”; „se caută în mod inutil, isvoarele ideilor din «Procanonul» lui Maior în lucrările din sec. 12 în loc să se arate că ideile lui Maior sunt determinate de poziţia sa de clasă”. În final, a redactat lucrarea Gândirea românească din secolul al XVIII-lea, publicată în anul 1966 la Editura Știinţifică, cu o prefaţă semnată de George Ivașcu, care menţiona în cazul lui Lucian Blaga că „nu avem de-a face cu un cercetător marxist”. Lucian Blaga prin studiul Gândirea românească în secolul al XVIII-lea ilustrează condiţia intelectualului supus cenzurii comuniste, obligat la compromisuri, dar și capacitatea marelui creator de a salva idealul cultural prin mici compromisuri, o formă de existenţă prin cultură integrată în variatele nișe culturale ale existenţei.

• Details
• Contents