Auxiliaria (II)
Auxiliaria (II)

Summary/Abstract: 1. Ala Flavia în Dacia Pornind de la lectura lui I. Piso a inscripţiei de construcţie a castrului de la Boroşneul Mare, în care apare o ALA·FLA[...], indentificată succesiv cuala I Flavia Gaetulorum, ala I Flavia Augusta Britannica milliaria, ala Gallorum Flaviana sau ala Flavia Numidica, încerc să demonstrez că este vorba despre o ala Flavia, despre care avem mai multe informaţii epigrafice. Această unitate, probabil recrutată de Vespasian, este atestată în Siria (la începutul domniei lui Domitian) şi apoi în zona Dunării de Jos, în provincia Moesia inferior (ştampilele de tip AL FL, descoperite la Carsium). După expediţiile dacice ale lui Traian, ea apare în Dacia inferior, conform inscripţiei de la Boroşneul Mare şi apoi, din nou pe baza unei noi lecturi a lui I. Piso, la Căşei, în Dacia Porolissensis. Dacă această unitate se poate identifica cu ala milliaria ce apare pe două inscripţii, la Sutor şi Apulum, rămâne în continuare o problemă deschisă. În urma acestor observaţii propun întregirea ultimului rând al inscripţiei de la Boroşneul Mare în felul următor: ala Fla[via ·ala Asturum]. Această întregire este susţinută şi de existenţa unei ştampile comune de tipul: AL F· AL· AS (ala Flavia, ala Asturum) 2. Ala Gallorum Atectorigiana în Dacia inferior Această unitate, parte a armatei din Moesia inferior, este atestată de o diplomă militară din 17 iulie 122 în provincia Dacia inferior. Unitatea se va întoarce la sudul Dunării după cum demonstrează o diplomă militară din anul 127. Având în vedere că până de curând, staţionarea acestei unităţi în Dacia nu era cunoscută, ştampilele tegulare de tipul ALA GAL, descoperite la Boroşneul Mare şi Reci, au fost atribuite fie alei I Claudia Gallorum Capitoniana, fie alei Gallorum Flaviana. Totuşi, prima unitate pare a fi folosit ştampile de tipul AL CL, după cum arată descoperirile de la Slăveni, iar despre a doua unitate nu se poate afirma cu siguranţă că a staţionat în Dacia, înainte de transferul ei în Moesia superior, probabil la începutul domniei lui Hadrian. În aceste condiţii, ştampilele în discuţie aparţin, cel mai probabil, alei Gallorum Atectorigiana. 3. Un nou ofiţer ecvestru de la Philippi O nouă lectură a unei inscripţii descoperite la Simvoli Serron, în teritoriul coloniei Iulia Augusta Philippinensis, datorată lui C. Brélaz, a permis identificarea unui cavaler, originar din această colonie. Cariera sa este legată de istoria foarte timpurie a provinciei Dacia, acesta fiind praefectus cohortis II Hispanorum şi apoi tribunus legionis XIII Geminae. Această nouă inscripţie redeschide discuţia asupra zonei de acţiune a cohortei pe teritoriul Daciei. Pe baza descoperirilor epigrafice mai vechi, s–a presupus că zona sa de acţiune se afla în SV Daciei. Această inscripţie, alături de descoperirea unui fragment de diplomă militară la Apulum, acordată unui component al acestei unităţi, ne permite să ne gândim că zona sa de acţiune s–a schimbat în jurul anului 110. În aceste condiţii, unitatea a fost probabil mutată din SV Daciei spre N, ocupând încă din acel moment castrul de la Bologa, aflat în aria de acţiune a legiunii XIII Gemina.

• Details
• Contents