Învățătorimea românească din Transilvania în perioada 1868-1918
The Romanian Teachers in Transylvania between 1868 and 1918

Summary/Abstract: Legislația școlară de după 1868 impunea ca învățătorii să aibă o pregătire profesională adecvată. Angajarea lor a fost condiționată de obținerea unei diplome de Preparandie. Profesionalizarea învățătorilor a avut ca scop creșterea calității învățământului în școlile din Transilvania. Până la Marea Unire, s-au păstrat în școli și învățătorii fără pregătire specializată din cauza deficitului de cadre didactice din Transilvania, mai ales în mediul rural. Învățătorii care absolveau Preparandiile își însușeau cunoștințele necesare diferitelor discipline de învățământ, erau învățați să respecte atribuțiile școlare și să aibă purtare morală. Prima Preparandie românească a fost înființată la Arad, în 1815, iar a doua, în 1848, la Oradea. În 1859 s-a înființat Preparandia din Năsăud, având cursurile de 2 ani, după care, din 1869, ea s-a mutat la Gherla. Blajul a reușit să beneficieze de o Preparandie, cu 2 ani de studii, abia în 1865. O preparandie românească a mai funcționat la Sighet, în perioada 1862-1869. La Preparandii se studiau următoarele obiecte de învățământ: Religia și morala, Pedagogia și didactica generală, Metoda instrucțiunii – teorie, Praxa, Limba română, Limba Germană, Limba maghiară, Matematica, Științele istorice (Geografia, Istoria, Constituția patriei), Științele naturale (Istoria naturală, Agronomia și grădinăritul), Artele frumoase (Cântul figural și muzica, Desenul, Caligrafia), Cunoștințele rituale (Cântul bisericesc, Tipicul), Gimnastica etc. După terminarea anilor de studiu la Preparandie, pentru obținerea diplomei, elevii trebuiau să susțină un examen de capacitate. Angajarea învățătorilor pe post nu respecta întotdeauna legislația aflată în vigoare, iar satele căutau diverse modalități de a angaja în școală învățători pe bani cât mai puțini, indiferent de calificările pedagogice pe care le aveau, iar în anumite situații, din cauza sărăciei, sătenii îi propuneau ca învățători pe cantorii din sat sau chiar pe preoți. După ce au obținut o diplomă de la Preparandie și un post de învățător într-o școală, învățătorilor le era recomandată o continuă perfecționare didactică. Un mijloc de adaptare la noile cerințe pedagogice era acela al conferințelor învățătorilor. În același timp cu conferințele învățătorești, în Transilvania a apărut o nouă formă de organizare a întrunirilor învățătorești. Dacă în Transilvania învățătorii erau pregătiți în institutele denumite Preparandii, învățătorii din Vechiul Regat aveau la dispoziție Școlile normale.

• Details
• Contents