Serviciu Sanitar Militar Român în perioada Marelui Război 1916-1918
The Romanian Sanitary Service for the Army during the First World War 1916-1918

Summary/Abstract: Primul Război Mondial a avut, de la început, consecințe grave sub aspectul numărului mare de răniți, al numărului mare de focare epidemice. De aceea, în toate țările beligerante, dar și neutre, ca România, s-a pus problema aprovizionării cu materiale sanitare. Materialele sanitare necesare au fost procurate din țară, de la fabrica de vată din Buftea. Trăsurile, tărgile, cutiile și păturile erau procurate tot din surse interne, dar numărul lor nu era suficient. Instrumentele, medicamentele, materialele sanitare comandate din Italia și Elveția au sosit în țară în primăvara anului 1915. În cursul anilor 1914-1916 s-au cheltuit în total 7.252.000 lei pentru medicamente, 13.907.000 lei pentru pansamente și 4.158.000 lei pentru instrumente și obiecte chirurgicale. La intrarea în Război, în 1916, un batalion avea următoarele materiale sanitare: 14 genți sanitare, 1 trăsură de ambulanță, 10 tărgi Percy, 5 pături de lână, o ladă cu medicamente, pansamente, instrumente, cârje, cărucioare port-targă, un aparat Paff și dezinfectante. Pe timp de război, funcționa un medic pentru 432 de soldați și civili, comparativ cu Italia unde era 1 medic la 294 sau Germania unde era 1 medic la 288 de oameni. Formațiile sanitare mobilizate în anul 1916 au fost următoarele: optsprezece ambulanțe de vizionare, șase spitale mobile, cinci spitale de evacuare, șase semi-spitale de evacuare, cinci spitale de contagioși, șase spitale de campanie ale Crucii Roșii, trei spitale de convalescență, treizeci de trenuri sanitare, nouă șlepuri spital și altele. Serviciul sanitar militar din timpul luptei a fost organizat în funcție de tipul de luptă.

• Details
• Contents