Generațiile războiului. Între politică, diplomație și organizare militară (1877-1914)
The War Generations. Politics, Diplomacy and Military Organization (1877-1914)

Summary/Abstract: Între 1877 și 1914 există o punte de generații, fiecare cu propria experiență politică, diplomatică și militară. Alături de monarhii României, o serie de oameni politici și diplomați (Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Lascăr Catargiu, Alexandru Lahovary, Ion I.C. Brătianu, Constantin Stere, Alexandru Marghiloman etc.) unii bătrâni, alții tineri, au luat parte la acțiuni decisive pentru soarta României. O mare parte din elita militară românească, cu pregătire în Franța – generalii Ion E. Florescu sau Iacob Lahovary, Constantin I. Brătianu – s-au remarcat în domeniul militar, cultural, național și academic. Vreme de patru decenii aceste generații au dezbătut cele mai optime soluții privind intrarea în alianțe politice și militare sau au participat la dezbaterile diplomatice, care au încercat să armonizeze interesele divergente ale statelor europene. Perioada 1877-1914 a fost marcată de izbucnirea unor războaie cu consecințe importante pentru România. În ambele războaie, – unul de independență, celălalt pentru întregirea neamului – au fost prioritare interesele naționale ale țării. Deciziile autorităților politice au fost susținute de opinia publică românească. Schimbarea alianțelor militare nu a fost ușoară, trecerea de la Tripla Alianță la Antanta fiind dictată de scopurile naționale ale României privind Transilvania, Banatul Basarabia și Bucovina. Generațiile războiului au fost consecvente în fermitatea cu care au susținut revendicările României în fața intereselor marilor puteri.

• Details
• Contents