REPERELE UNEI SIMETRII RÃSTURNATE. FENOMENOLOGIA MORTII ÎNTRE HEIDEGGER SI LEVINAS
REPERELE UNEI SIMETRII RÃSTURNATE. FENOMENOLOGIA MORTII ÎNTRE HEIDEGGER SI LEVINAS

Summary/Abstract: „Centralitatea pe care fenomenul morþii a cãpãtat-o în cadrul preocupãrilor contemporane de fenomenologie ar putea pãrea cel puþin surprinzãtoare, mai ales dacã avem în vedere modul iniþial de instituire a fenomenologiei, ca demers teoretic descriptiv ºi neutru, exercitat asupra registrului „pur“ al conºtiinþei transcendentale. Puterea explicativã pe care acest fapt ar putea-o avea pentru sensul subiectivitãþii umane nu a fost fructificatã în cadrul investigaþiilor husserliene asupra ego-ului transcendental ºi a modului de constituire a lumii, a lucrurilor, a alteritãþii intersubiective. Acest fapt brutal al empiriei, care instaureazã suspendarea radicalã a posibilitãþii oricãrei experienþe în genere, nu a ajuns sã joace nici un rol (ºi se pare cã nici nu avea cum sã o facã) în analizele fenomenologice ale lui Husserl. Cã moartea a cãpãtat ulterior un statut de fenomen privilegiat, cã o „fenomenologie a morþii“ a devenit cu putinþã, iatã ceva care nu ar fi putut fi anticipat cu uºurinþã de cercetãtorul care ar fi frecventat cu asiduitate, la începutul secolului trecut, textele pãrintelui fenomenologiei.”[…]

• Details
• Contents