Metafore sonore înrudite în liedurile pentru voce şi pian de Roxana Pepelea şi Leonard Dumitriu, pe versuri de Vasile Burlui
Related Sonorous Metaphors in the Lieds for Voice and Piano by Roxana Pepelea and Leonard Dumitriu, on Vasile Burlui’s Lyrics

Summary/Abstract: Lucrarea se concentrează pe cercetarea metodelor componistice pe care doi creatori de muzică le utilizează într-un proiect cu siguranţă inedit în spaţiul muzical contemporan românesc, dacă nu şi în cel internaţional. Pornind de la opt poeme ale lui Vasile Burlui, Leonard Dumitriu şi Roxana Pepelea scriu muzică pe aceleaşi versuri, aproximativ în acelaşi timp, dar fără să discute între ei amănunte despre viziunea creatoare a celuilalt. Colegi de generaţie, absolvenţi ai Conservatorului „George Enescu” din Iaşi la clasa de compoziţie a regretatului Vasile Spătărelu, în anii ’80 ai secolului trecut, cei doi protagonişti ai experimentului voluntar dovedesc asemănări uimitoare (sau poate că nu…) în gândirea componistică profundă şi dau răspunsuri sonore foarte apropiate la multe din problemele ideatice ale versurilor. Odată cu prima audiţie a liedurilor, ei constată că dincolo de sentimentele şi trăirile atât de speciale ale lui Vasile Burlui, pe care nu au cum să le ocolească şi să nu le oglindească în muzica lor, îi leagă acea profunzime simplă, umană şi luminoasă a fostului lor mentor. Mai ales într-unul din liedurile Roxanei Pepelea, imaginaţia glumeaţă a lui „Made”, aşa cum îi spuneau prietenii şi studenţii lui Spătărelu, transpare luminos şi nu lasă loc la interpretări privind descendenţa conceptuală. Roadele experimentului sunt cele 16 lieduri în oglindă, ce atestă soliditatea şi viabilitatea şcolii ieşene de compoziţie.

• Details
• Contents