Neutralitatea militantă a statului în „conflictul” dintre libertatea religioasă şi libertatea de expresie
The militant neutrality of the state in the "conflict" between religious freedom and freedom of expression

Summary/Abstract: Neutralitatea militantă a statului corespunde recunoaşterii de către stat a caracterului său neutru în raport cu valorile cu care se confruntă o societate şi, în acelaşi timp, recunoaşterii obligaţiei sale de a urma politici democratice. Dacă statului i se poate refuza dreptul să decidă, prin sancţiune, „ce e rău” în raport cu „ce e bine”, nu i se poate contesta implicarea în promovarea valorilor democraţiei. Neutralitatea militantă întâlneşte principiul enunţat de către Comitetul de Drepturile Omului la interpretarea art. 18 al Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice. Comitetul a subliniat că existenţa cultelor privilegiate nu trebuie să afecteze nici unul dintre drepturile garantate de Pact, şi nici să ducă la vreo discriminare a aderenţilor unor alte religii ori a agnosticilor. Or, acesta este chiar tipul specific de veghe a neutralităţii militante, care obligă statul să se preocupe de politicile lui faţă de culte, şi nu de politicile pe care şi le propun cultele însele. Lucrarea analizează în contextul temei două categorii de fapte: scandalul ce a urmat publicării de către ziarul danez Jyllands-Posten a 12 caricaturi al căror personaj principal era Mohamed; și jurisprudența românească în materia conflictului dintre libertatea religioasă și libertatea de exprimare.

• Details
• Contents