Die Zwangsverpflanzung österreichischer Untertanene nach Siebenbürgen im 18. Jahrhundert (I. Teil)
The Forced Dislocation of Austrian Subjects to Transylvanai during the 18th Century (Part I)

Summary/Abstract: STRĂMUTAREA CU SILA ÎN TRANSILVANIA A UNOR SUPUŞI AUSTRIECI ÎN SECOLUL AL 18-LEA (Rezumat) Istoria populaţiei germane de origino austriacă în comunele Turnişor, Cristian Apoldul de Sus de pe lângă Sibiu n-a fost scrisă până acum la noi în mod ştiintiţific. Lucrarea de faţă are drept scop o revizuire, sintetizare şi completare în spiritul materialismului istoric a celor publicate până acum în acest domeniu. În urma reformei a contrareformei, protestantismul s-a pîstrat în Austria numai în păturile asuprite ale populaţiei: la ţăranii saraci, la minieri, Iemnari şi zilieri. Dcoarcce, pe la 1750, s-a iscat în rândurile acestora o mişcare revoluţionară cu un caracter social-economic, guvernul austriac a hotărât strămutarea cu sila a celor mai renitenţi în Ungaria şi Transilvania, pentru a-i intimida, în felul acesta, pe ceilalţi. Aşa au lost aduşi primii protestanţi din Salzkammergut în 1734 la Turnişor şi Cristian, unde n-au lost primiţi şi trataţi prea prietenos de către pătura conducătoare a saşilor băştinaşi. Până în 1738 s-au mai colonizat cam 1000 persoane din Austria, dintre care insă numai 30% au rămas în comunele amintite, unde şi-au păstrat chiar şi până azi graiul şi portul lor deosebit de cel al saşilor. Într-o perioadă de mai târziu (1752—1776) au mai fost strămutaţi cam 3000 oameni, dintre care iarăşi o mică parte a fost aşezată în mod compact şi anume mai ales la Apoldul de Sus. Soarta acestor transmigranţi, în urma teroarei poliţiei habsburgice şi a patricienilor saşi a fost foarte aspră după cum reiese dintr-o jalbă care urma să fie prezentată împăratului Josif II în 1773 (publicată în anexă), din care reiese clar cu câtă samovolnicie a fost tratată această populaţie săracă, dar şi cu ce spirit revoluţionar şi-a apărat drepturile omului. Cu toată asuprirea şi cu toate dificultăţil ei întâmpinate în noua lor patrie, o parte dintre aceşti transmigranţi s-a păstrat,formând azi un element progresist în comunele în care locuiesc şi unde au infiinţat împreună cu ţăranii români şi saşi una din primele cinci gospodării agricole colective din ţară.

• Details
• Contents