Contract individual de muncă. Sarcina probei în cazul litigiilor de muncă având ca obiect neplata salariului. Cumulul funcției de director tehnic, asociat și administrator. Răspunderea patrimonială a salariatului. Necesitatea ca prejudiciul să...
Individual employment contract. Burden of proof in the case of labor disputes with non-payment of wages as an object. The cumulation of the position of technical director, associate and administrator. The patrimonial liability of the employee...

Summary/Abstract: Apelanta nu a putut produce nicio dovadă dintre cele permise de art. 168 din Codul muncii, după cum nu a putut indica nici măcar o valoare aproximativă a salariilor considerate a fi parțial achitate reclamantului, în schimb s-a prevalat de pozițiile de director tehnic, asociat și administrator pe care reclamantul le-a îndeplinit în cadrul societății, pentru a justifica lipsa întocmirii dovezilor de achitare a salariilor. Cu toate acestea, societatea apelată nu se poate deroba de obligațiile ce-i revin în calitate de angajator, invocând culpa persoanelor din organele de conducere, întrucât, potrivit art. 219 alin. (1) C.civ., faptele licite sau ilicite săvârșite de organele persoanei juridice obligă însăși persoana juridică, iar, pe de altă parte, toți trei asociații au îndeplinit concomitent și calitățile de salariați și administratori. Derularea paralelă între aceleași părți a unor contracte de mandat nu poate goli de conținut contractul de muncă și nu poate atrage anularea efectelor sale firești, în condițiile în care nu s-a contestat că reclamantul și-a îndeplinit propriile obligații ce-i reveneau în calitate de director tehnic. Atragerea răspunderii patrimoniale a salariatului implică constatarea săvârșirii unei fapte ilicite legate de activitatea propriu-zisă a salariatului. Materialul probator administrat în cauză determină orientarea instanței către încadrarea operațiunilor financiare efectuate de reclamant în categoria actelor și faptelor juridice săvârșite de administrator, specifice materiei societară. Cum prejudiciul invocat de societatea pârâtă nu s-a demonstrat că derivă din raportul de muncă în care a fost implicat reclamantul sau că acesta ar fi consecința unei fapte ilicite săvârșite de reclamant în legătură cu atribuțiile specifice funcției de director tehnic ocupate, apare ca fiind justă soluția primei instanțe de respingere a cererii reconvenționale îndreptată împotriva reclamantului.

• Details
• Contents