O ipoteză privind cauza ostilităţii dintre Stroe Leurdeanu şi Cantacuzini
A hypothesis regarding the cause of the hostility between Stroe Leurdeanu and Cantacuzini

Summary/Abstract: In timpul domniei lui Constantin Şerban, pentru 1-2 ani, marele dregător muntean Stroe Leurdeanu a inclus în patrimoniul său funciar, prin cumpărare, satele prahovene învecinate Drăgăneşti, Creţeni şi Orbi. Valoarea lor în epocă era de 600 ughi sau 120000 aspri (bani) sau 900 taleri. În urma căsătoriei între Elina Leurdeanu, fiica lui Stroe, cu Şerban Cantacuzino, eveniment ce considerăm s-a petrecut în domnia lui Constantin Șerban, în anul1656, în patrimoniul viitorului domn intră prin zestre satele Fata, judeţul Olt, Cacaleţi, judeţul Romanaţi şi viile de la Huma, judeţul Muscel. Numai în aceste împrejurări se explică de ce socrul îi vinde ginerelui, tot în cuantumul sumei cu care le achiziţionase, satele prahovene menţionate mai sus. Drăgăneştii, unde Şerban avea să extindă casele fostului proprietar al satului, marele comis Dimitrie Buzinca, aveau să devină nucleul patrimoniului funciar al viitorului domn. Am făcut această precizare întrucât în 1657-1658 Elina Leurdeanu a decedat în condiţii încă neclare, ceea ce a declanşat o rivalitate făţişă între Stroe Leurdeanu şi Şerban Cantacuzino extinsă la nivelul celor două facţiuni boiereşti din care cei doi făceau parte: a Bălenilor‒Leurdenilor, respectiv a Cantacuzinilor. Evoluţia conflictului dintre Băleni‒Leurdeni şi Cantacuzini are, neîndoielnic, o cauză personală în deznodământul vremelnicei căsnicii între Şerban Cantacuzino şi Elina Leurdeanu. Lămurirea acestor aspecte ar pune într-un nou context raporturile dintre Stroe Leurdeau şi postelnicul Constantin Cantacuzino, cel din urmă fiind ucis în urma intrigilor celui dintâi în decembrie 1663. Decesul Elinei în împrejurări încă neelucidate, a fost un eveniment tragic care, cel puţin, trebuie să-i fi creat suspiciuni lui Stroe şi să-l fi determinat să acţioneze făţiş împotriva Cantacuzinilor la momentul oportun, în cel de-al treilea an al celei dintâi domnii a lui Grigore Ghica. Rivalitatea de sorginte familială dintre fostul socru Stroe Leurdeanu şi fostul ginere Şerban Cantacuzino, deveniţi duşmani de moarte, aspect subliniat de cronicile şi documentele epocii, a influenţat în mod considerabil evoluţia conflictului dintre cele două grupări boiereşti rivale pe care cei doi le reprezentau.Decedat între 13 noiembrie şi 28 decembrie 1679, Stroe Leurdeanu a putut scăpa răzbunării lui Şerban Cantacuzino nu fiindcă era bătrân şi poate bolnav şi că îmbrăcase din nou cinul călugăresc, probabil la Sf. Ioan, în Bucureşti, unde a şi fost înmormântat, ci fiindcă decedase înaintea declanşării prigoanei finale a lui Șerban care l-a vizat pe ultimul membru marcant al grupării, fostul mare vornic Hrizea Karydi, singurul dregător aflat atunci în ţară, capabil de organizarea unei opoziţii reale.

• Details
• Contents