[Re]naturalizarea „Istoriei Moldovii” de J.A. Gebhardi în traducerea lui Ion Nemișescu. Practici de traducere la începutul secolului al XIX-lea
[Re]domesticating the “History of Moldavia” by J.A. Gebhardi in the translation of Ioan Nemișescu. Translation practices at the beginning of the 19th century

Summary/Abstract: Teoria și practica traducerii în perioada iluminismului românesc (1770–1830) reprezintă un domeniu fertil de analiză a modului în care textele, ideile și terminologia circulă în spațiul european. Folosindu-ne de conceptele lui Lawrence Venuti de ‘naturalizare’ și ‘înstrăinare’ a textelor prin traducere, articolul de față își propune să evidențieze, în baza unui studiu de caz, modul în care traducătorul, ca actor aparent invizibil, aduce în față publicului său țintă un discurs fluent și natural, presărat pe alocuri cu elemente de înstrăinare ce atrag atenția asupra caracterului de traducere al textului țintă. Un text de istorie universală scris de un autor german pentru un public german (Geschichte der Moldau de L.A. Gebhardi în 1788), tradus în limba română de Ion Nemișescu drept un text științific de istorie națională (Istoria Moldovii, 1808) devine un exemplu simptomatic pentru o practică de traducere ancorată în realitatea socio-culturală și lingvistică a culturii țintă. Analiza traductologică în baza celor două texte relevă astfel modul în care traducătorul român face o serie de alegeri de transpunere, conștiente sau nu, care au însă mereu în vedere publicul cititor pentru care realizează un text fluent ce împletește elemente familiare cu o viziune științifică străină și un discurs istoriografic modern.

• Details
• Contents