ABORDAREA CONCEPTUALÃ INTEGRATÃ A PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CULTURAL ÎN CONVENŢII INTERNAŢIONALE
INTEGRATED CONCEPTUAL APPROACH OF NATURAL AND CULTURAL HERITAGE IN INTERNATIONAL CONVENTIONS

Summary/Abstract: În anul 1987 dr. Gro Harlem Brundtland, Preşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Mediu şi Dezvoltare şi prim ministru al Norvegiei, semneazã un raport intitulat „Viitorul nostru comun”, în care defineşte dezvoltarea durabilã ca „dezvoltarea care permite societãţii umane de a asigura satisfacerea necesitãţilor prezente fãrã a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesitãţi în acelaşi mod” (Brundtland, 1987). Cheia înţelegerii acestui concept este reprezentatã de „pilonii economici, sociali şi ecologici ai dezvoltãrii durabile, şi cum sunt aceştia conectaţi în mod intrinsec” (Buge şi Watters, 2003). Altfel spus, dezvoltarea durabilã se bazeazã pe perceperea „mediul înconjurãtor”, care include deopotrivã mediul fizic şi biologic natural, precum şi mediul transformat de cãtre specia umanã ca o ierarhie de sisteme socio-ecologice cuplate (Vãdineanu, 2004) sau, din perspectiva economiei (BSRIA, 1996), ca pe un tot unitar format din patru tipuri de capital: natural (bunuri şi servicii de mediu, inclusiv biodiversitatea şi culoarele ecologice), produs de om (clãdirile, utilajele şi infrastructura aferentã), uman (cunoştinţele şi abilitãţile practice ale populaţiei umane) şi social (relaţiile juridice şi socio-economice care dau coeziune şi stabilitate societãţii omeneşti). La cele patru tipuri, summitul de la Oagadougou (Burkina Faso, 2004) a adãugat o componentã culturalã, diversitatea culturalã fiind un factor de creştere economicã, iar patrimoniul cultural, un vector al dezvoltãrii durabile (CCPEC, 2006).

• Details
• Contents