Drepturile minorităților în Romania și în UE
The rights of minorities in Romania and in the EU

Summary/Abstract: După cel de-al doilea război mondial, sarcina ocrotirii drepturilor omului şi a creării normelor juridice pentru îndeplinirea acestui scop a fost încrediţată Organizaţii Naţiunilor Unite. După expunerea principiilor generale ale recunoaşterii şi ocrotirii drepturilor omului în Carta ONU, alte documente au fost adoptate pentru a da eficienţă acestei protecţii universale. Primul document asupra drepturilor omului adoptat sub egida Naţiunilor Unite a fost Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO). În ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, nici Charta, nici Declaraţia nu conţin prevederi specifice. O propunere din partea Uniunii Sovietice de a include în Declaraţie un paragraf referitor la minorităţile naţionale a fost respinsă de Adunarea Generală. Totuşi, Adunarea Generală afirma în Rezoluţia 217C(III) intitulată "Soarta minorităţilor" că ONU nu poate rămâne indiferentă faţă de soarta minorităţilor, dar complexitatea problemei a făcut dificilă adoptarea unei soluţii uniforme şi în consecinţă s-a luat hotărârea de a nu menţiona această chestiune în textul DUDO. Declaraţia are ca scop afirmarea protecţiei drepturilor “'tuturor fiinţelor umane” şi a principiilor fundamentale ale nondiscriminării şi egalităţii în drepturi. Astfel, Declaraţia a adoptat un punct de vedere universalist şi individualist, conferind drepturi tuturor fiinţelor umane luate individual.

• Details
• Contents