BUKOVINA: THE EXPERIENCE OF THE PAST AND ITS ROLE OF RECREATION OF UKRAINIAN-ROMANIAN RELATIONS
BUKOVINA: THE EXPERIENCE OF THE PAST AND ITS ROLE OF RECREATION OF UKRAINIAN-ROMANIAN RELATIONS

Summary/Abstract: În această lucrare, autorul analizează tendințele și rezultatele proceselor istorice desfășurate de-a lungul secolului al XX-lea și care nu au fost foarte favorabile Bucovinei. Se acordă atenție unor factori precum pierderea integrității regiunii în a doua jumătate a veacului trecut, criza conștiinței tradiționale și oportunitățile de adaptare la transformările globale moderne. Unul dintre efectele negative ale epocii marcate de revoluții și războaie l-a constituit eroziunea sau pierderea treptată (până aproape de prăbușire) a polietnicității.Aceste tendințe specific începutului de secol XXI sunt legate de geopolitica puterilor: Bucovina și bucovinenii au fost ostatici ai propriilor decizii. Chiar și așa, din anii1990 ș ipână în prezent, se observă în cazul elitelor politice locale din teritoriul aflat de ambele părți ale frontierei o anumită abatere de la determinismul politico-geografic în favoarea unor scheme mai pragmatice de cooperare transregională. Un exemplu al acestei opțiuni este proiectul cultural și administrative cunoscut sub denumirea de Euroregiunea „Prutul Superior”. Autorul își propune să se refere la experiența istoricăși cultural pe care Bucovina a parcurs-o în timpul administrației austriace (monarhice și polietnice), în timpul regimului românesc (bazat pe valori tradiționale și rurale), precum și în perioada sovietică (cu referire la politica de industrializare de după 1945, atunci când s-a încercat– și parțial s-a reușit– crearea în Cernăuți a unui „grup educațional și industrial funcțional”). La începutul secolului XXI, situația geopolitică și geoeconomică din Bucovina, ca parte a Ucrainei și a României moderne, avea să se schimbe radical. Ucraina a devenit un stat independent, iar România a aderat la UniuneaEuropeană. În contextual proceselor de integrare europeană, posibilitățile de interacțiune dintre cele două culturi vecine, de exemplu, în domeniul artei cinematografice pot fi utilizate și exploatate eficient. Cât privește formarea unei „societăți a cunoașterii”,moderne, pot fi aduse în atenție schimburile științifice și simpozioanele organizatede și pentru tinerii din cele două țări vecine. De asemenea, este necesară utilizarea,pe o scară mai largă, în Ucraina, în general și în regiunea Cernăuți, în special, a experienței României în combaterea corupției. Rezumând, se poate spune că Bucovina europeană și bucovinenii din teritoriile aflate de o parte și de alta a frontierei de stat trebuie să conștientizeze și să aprecieze valorile democrației de astăzi, precum și respectful pentru etnie și cooperarea în sferele economice și educaționale. Acest lucru poate fi facilitat nu atât de mitul austriac, ci de mitul modern al multiculturalismului, cultivat în Uniunea Europeană în anii ’90 ai secolului trecut, în special de Germania și de țările mediteraneene. Cu alte cuvinte, Bucovina moderna ar trebui să încerce să devină o „insulă” a empatiei istorice – regândind experiența geopolitică negativă a secoluluial XX-lea – și un model de interacțiune interstatală și de vecinătate în sens European în multe dintre sferele vieții sociale și economice din Ucraina și România.

• Details
• Contents