Şcoala românească din Transilvania. Dezvoltare, concepte, supravieţuire
Dezvoltarea şcolii româneşti din Transilvania mijlocului de secol al XIX-lea putem spune că se identifică cu persoana lui Andrei Şaguna. Întreaga lui activitate pe tărâm bisericesc, politic, şcolar a avut ca obiectiv ridicarea culturală, emanciparea şi afirmarea poporului român din Transilvania. Acesta a văzut şcoala primară ca o temelie a întregului sistem educaţional astfel că şi-a concentrat o mare parte din energie în direcţia dezvoltării acestei instituţii socotind-o tipul de instituţie cel mai necesar românilor. Dacă Andrei Şaguna şi-a îndreptat eforturile spre a crea o şcoală românească în care să predomine spiritul bisericesc, au existat în perioadă voci care au dorit o şcoală mai practică, care să răspundă necesităţilor ţărănimii şi care să fie susţinută nu de comunităţile româneşti, ci din banii bugetului imperial. Anul 1868 aduce o organizare propriu-zisă a învăţământului primar din întreaga Ungarie prin legea ministrului de culte, baronul Iosif Eötvös. Legile ce vor urma pun şcoala românească într-o situaţie dificilă, iar intelectualii români iau atitudine împotriva acestora în vederea salvării spiritului românesc din şcoli.
More...