Ceremonialul și simbolistica puterii în Austro-Ungaria: cazul încoronărilor regale
The Ceremonial and the Symbolism of Power in Austria-Hungary: The Case of the Royal Coronations

Summary/Abstract: Menită să marcheze succesul negocierilor austro-ungare prealabile încheierii pactului dualist și să pecetluiască oficial reconcilierea Casei de Habsburg cu maghiarii - „rebelii” de la 1848 - ceremonia încoronării lui Franz Iosif și a Elisabethei ca regi ai Ungariei deopotrivă cu încoronarea desfășurată o jumătate de veac mai târziu a lui Carol și a Zitei ca regi pe același tron al regatului Sfântului Ștefan, într-o atmosferă ușor mai reținută, impusă de rigorile războiului, oferă deopotrivă spectacolul etalării puterii în plenitudinea sa. Preluarea de către împăratul vienez a coroanei Sfântului Ștefan reprezintă un moment cu semnificații multiple în „religia civilă”, precum și în resorturile propagandei oficiale din Austro-Ungaria. Act politic și sărbătoare cu amplă participare populară totodată, momentul încoronării semnifică un „început al timpurilor”, o „renaștere”, o reînnoire simbolică a unității politice a statului. Receptarea momentelor încoronării în diferite medii politice și etnico-naționale din Imperiu se suprapune peste imaginea mai generală a puterii imperiale. În cazul românilor, încoronările din 1867 și 1916 sunt valorizate în termenii loialismului față de puterea imperială/regală, a așa-numitului „patriotism dinastic”, încă vizibil și în a doua jumătate a secolului XIX și la începutul secolului XX, în pofida diminuării sale progresive, îndeosebi după eșecul acțiunii memorandiste. Recuzita încoronării, obiectele, piesele cu valoare simbolico-politică, ce servesc la oficierea anumitor gesturi, se înfățișează de asemenea în desfășurarea scenariului încoronării ca fiind încărcate de conotații interesante, ideologice și identitare mai ales. Investigarea sărbătorilor de încoronare a împăratului-rege în Austro-Ungaria din perspectiva imagologiei și antropologiei politice, chiar redusă la surse de expresie exclusiv românească, nu poate fi decât utilă și profitabilă, putând contribui, printre altele, la mai buna cunoaștere a percepției puterii imperiale în mentalitatea colectivă a românilor, subiect insuficient studiat, dar care tentează tot mai mult cercetarea istorică a ultimilor 15 ani.

• Details
• Contents